News è societàFilusufia

Chì hè una "cosa in stissu" filosofia? "A cosa a iddu stissu," Kant

Chì hè una "cosa in stissa» (Ding un zu)? Stu tèrmini si rifirisci a la filusufìa di l 'esistenza di e cose in elli stessi, micca cù u so sapè fà, chì hè, a priscinniri di quantu iddi sò ampara. À capisce ciò chì li disse Kant, noi ci vole piglià in contu chì u cuncettu di a "cosa in stessu" è hà parechji significati, e cumprenni dui significati di basi. Prima di tuttu, hè vulia dì chì u sapè fà di e cose esisti da elli stessi, luntanu da a forma ghjusta è mitrailleur, incù ch'elli sò, videndu da a nostra cuscenza.

In issu sensu, u "cosa in stessu," Kant significa ca ogni sviluppu è deepening di a cunniscenza hè u solu a cunniscenza di u fenomenu, ma ùn la li cosi stissi. Quissa hè duvuta à u fattu chì si faci in a forma particulari di raghjoni è nòva. Per stu mutivu, Kant crede chì ancu a matematica hè una scenza esatta, ùn riflette i rialità scopu, cusì hè accéder solu per noi, cum'è hè vistu cù l 'una priuri forma di raghjoni, è ùn ci stu mondu.

Aiani à parè di Kant

Chì hè una "cosa in stissu" di Kant? Stu tempu è u spaziu, ca sunnu li basi di l 'accuratezza di matematica, nnumari è geomitria. Stu ùn hè micca una forma d 'esistenza di e cose direttamente, è forma di i nostri ùn, ùn hè micca self-evidenti. À u listessu tempu, causalitati, sustanza e azioni nun sunnu l 'uggetti di e cose, hè solu una forma priuri di a nostra cunniscenza. U cuncettu di scienza , à principiu, ùn cupiari lu sò prupitati, si lampa in a categuria di e cose impostu da raghjoni in u "pagina". Kant crede chì i proprietà uffertu da scienza, nun addipenni assai nant'à u disordine di ogni suggettu particulare, ma ùn si pò sustìnniru ca li liggi, scienza, cugnitiva, indipendente di a cuscenza.

canuscenza limitata è illimitatu di Kant

A capacità à amparà è pò essa limitata è limitless. Kant dici ca li scienzi impirica hà micca limiti di u so più deepening è allargamentu. By fighjulà e ppi u fenomenu, avemu Italiana prufonda in a natura, è chì sà cumu luntanu putemu jiri cu li tempi.

Nustanti chissu, Science, secondu a Kant, pò essa limitata. In stu casu, si tratta di u fattu chì per ogni deepening è u sviluppu di a cunniscenza scentifica ùn pò jiri fora di u furmulariu logica, par chì ci hè una cunniscenza scopu di a rialità. Chì hè, ancu s'è no simu capaci di scopra cumplettamente finòmini naturali, noi vi mai esse capaci di risponde à e dumande chì sò fora di a cima di a natura.

Incognisability "e cose in elli"

"A cosa a stessa" - hè, in fatti, u listessu agnosticism. Kant pruposti chì a so duttrina di u priuri forma di raghjoni, è ùn hà ritrovu a vìnciri lu scetticismu di Hume è l 'antica skeptics, ma in a rialità u so cuncettu di l' objectivity e significati ambiguu. U fattu chì, sicondu à Kant, hè "scopu", in infatti, hè cumplitamenti riduci à l 'universality e nicissità, ca si rifirisci a li cum'è una definizione priuri di nòva è intelligente. Cum'è un risultatu, a surghjente essential of "objectivity" accumincia lu stessu sughjettu, è micca di u mondu esternu attuale, chì hè dunau a lu abstractions di a cunniscenza ntillittuali.

"A cosa a stessa« a filosofia

Spiigheti sopra à u sensu di a "cosa in stessu," Kant usate solu quandu facia a spiegari la pussibilità d 'una precisa scienzi matematiche è naturale. Ma in Stabilì u scopu di a so filusuffia è mitaètica, allura àvi un significatu pocu sfarente. So chì hè una "cosa a stessa« a filosofia di Kant? In stu casu, si tratta di l 'uggetti specifichi di u mondu intelligible - a libertà di a definizione di l' azzioni umani, è l 'eternità di Diu, cum'è un mutivu putìri suprannaturali e verità, in u mondu sanu. Li sò princìpî di ètica di Kant vene dinù falà à sta capiscitura di "cose in elli."

Filosofu ricunnisciutu chì omu hè stu mondu ineradicable male e cuntradizioni di a vita suciale li causatu. È à u listessu tempu ch'ellu fù cunvinciu chi l 'anima di l' omu yearns di un statu armuniosu trà u Statu è murali di la menti è cumpurtamentu. È, secondu Kant, stu rispettu si pò uttene micca impirica, ma in u mondu intelligible. Pricisamenti in ordine di purtà un ordine mondu murali, Kant difficultà à capisce ciò chì una "cosa in stissu". À u mondu "finòmini," si lija a natura è u so finòmini comu un oggettu di sapè scentificu è à u mondu di u "e cose in elli" - eternità, a libertà è à Diu.

incognisability soulunatics

As digià nutari, a "cosa in stessu," Kant rici unknowable, è si incognisability - ogni tempu e rilatività, è in principiu, svantaghju par ogni cunniscenza filosoficu è u prugressu. Diu hè tantu unknowable "cosa in stessu." U so 'esistenza pò nè cunfirmà nè ricusà. Asistenza di Diu, - chistu è un postulate di raghjoni. Man pleads chì Diu ùn hè basatu nantu à testimunianze sonu è u imperativu categorical di a cuscenza murali. Si gira fora chì in stu casu, Kant criticatu ragiuni a affirm è rinfurzà a fede. Ristrizzione ch'ellu vali à u mutivu teorichi - hè u inevitevuli chì hannu a firmò micca solu science, ma dinò u travagliu di a fede. Faith deve esse fora di sti limiti è divintatu avìanu punti.

forma di idialisimu di Kant

A trasfiriri la suluzzioni di scontri e cuntraddizzioni - u sociu-storicu è eticu - in u mondu intelligible, venia necessaria di dumandà a spiigazione cumbattivu di i cuncetti funnamintali di la filusufìa teorichi. Kant hè n'idealista in filosofia e ètica, ma micca per via di a so tiuria di a cunniscenza hè patriote. Ma piuttostu, u cuntrariu, u tiurìa fu patriote, perchè l 'filusufìa di la storia e ètica era patriote. Tedesco volte rialità Kant cumplitamenti nigatu a pussibilità à scioglie cuntraddizzioni veru di a vita suciale in a pratica è i prubbabbilità di a so riflessione, mezi in pensamentu teorichi.

Per stu mutivu, lu talianu filusòficu di Kant sviluppatu in i tradiziunali vina di idialisimu sutta la nfruenza, nantu una manu, Hume, è incù un altru - canciu, Wolff. U contradizioni di sti tradizzioni è pruvà à analizà u so azioni mustratu a duttrina di Kant su li limita e forme di a cunniscenza valevule.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.