ViaghjuDirections

Arles, Francia: description, sights

A città di Arles hè unu di i più grandi di Pruvenza (Francia). Cronava un territoriu di 758 km² in u delta di u Rhône, à punente di Marseglia. A cità hè famosa per i so antichi sights romaine. Inoltre, assai turisti sò attrati à l'uppurtunità di vede a cità in quale u grande Van Gogh hà visu è travagliatu.

Da a storia di a cità

In i tempi antichi sta cità in Francia si chjamava altrimente - Arelat. I so primi abitanti foru ligers. À u tempu, a cità diventa un portu cummerciale, chì dopu (123 aC) era stata cuncessa da i Rumani. Dopu à a custruzzione di u canali chì culligava a cità cù u Mari Mediterraneu, Avelettu era un stabilimentu strategicu impurtante, anche era still inferjuri à Massilia (oghjincu di Marseglia), situatu nantu à a costa.

In u cursu di a guerra di Cèsari contra Pompeu, i cittadini hà pigliatu a parti di César, chì, dopu a vittoria, accetta à Aralat numerosi privileggi. In a cità avia un campu di a sesta regione è una culonia di veterani. À u tempu, l'Arlichi attuale hè diventatu un locu religiale è culturale impurtante di Gaul di Narbona - una pruvinzia di l'Imperu Rumanu. Da questu a diffusioni di u Cristianescu in Gali.

In u seculu V seculu, l'imperatore Constantine hà custruiate bagni in a cità. Dopu, u so figliolu Konstantin II nascì. In u VI sèculu i visigoti cunquistaru è anu u so fugliu, è in 739 l'autorità in Aralata passau à l'Arabi. Da u 934 à u 1032, Arles hè divintata a capitale di u regnu d'Arles. A cità perdenti a so indipendenza pulìtica in u 1239 è hè stata anneita à i pruvinci di Pruvenza, cede l'impurtanza di u portu principali in Marseglia.

Dende 1481 a cità hè parti di Francia. L'econumia di Arles declinò à a fini di u seculu XV, è divintò una di e paisi provinciali di u Sudu di a Francia. Oghje hè un impurtante locu industriale è agriculu di Francia. Ci sò parechji musei, siti storichi è architecturali, assai di quale sò include in u listinu patrimuniale di a UNESCO. Per fà cunnosce cun elli, avete bisognu di un viaghju à u sudu di Francia. Hè quì chì pudete amparà i monumenti unichi è diventene l'antica atmosfera.

Arles, Francia: atracciones

Chì ghjè notu stu cità? U sud di a Francia hè carattarizatu da u sviluppu urbanu tradiziunale per queste postu - acme d'abitanti bianchi, chì sò cuparti da culori rossi, cù otturatori blu nantu à i finestri - cusì oghje u visu di i vicini vicini di Arles. Trà e case di i cammelli sughjetti sò spizzate, in quale hè sempre piacevule à rilassate in belli cunfortli.

È in u centru di a cità sò antichi edifici romani, chì parechji viaghji in associu cù Arles.

Amphitheatre

A perla è una di i attraversu principalu, chì hè cè famuzu per questa città in Francia, hè l'anfiteatru romain. I ricerchi ricinu ca era custruitu in 46 aC. In i tempi antichi, era l'arena nantu à quali prugrammi gladiatorali si sò stati. L'anfiteatru custruitu quasi 25 mila spettaturi. Eccu, u fille di a famiglia di Hollywood "Gladiator" hè filmatu.

In u VI sèculu AD l'anfiteatru era cunvertitu - hè stata cambiata in una struttura di fortificazione. Tutti i archi è i passaggi sò stati dispostu, sopra sò stati torrefurmi. Dintra a fortezza ci sò duie cappelli è unipochi di casi. L'arena principale era a piazza centrala.

È solu à u XIX seculu cumincià à restaurà l'apparenza originale di sta struttura antica. Oghje hè un simbulu di a cità, unu di i monumenti più famose è visitatu. Eccu l'opara di l'opéra, cunducta cummunia di teatru è duie volte à l'annu in tinnori.

A catedrale

In casu di visità u sud di a Francia, avà, prubabilmente, vi sorprendenu da a quantità numerosa di temi è e chiese situati in questa spazi relativita. Altru attrazioni di a cità, chì hè sempre visitata da i turisti, hè a Catedrale di San Trofim.

Hè situatu à u cori di a cità, vicinu à l'antichi edificazioni antichi. A catedrale in Arles (Francia) hè custruitu nantu à u locu induve avà era una struttura cchiù antica - St Stephen's Cathedral (5 ° seculu aC). In quelli ghjorni, u Cristianesimu in Europa era ancu pruibitu, è Saint Trofim diventò u so primu propagandistu, per quale l'abissu pagatu cù a so vita - Trofim fù brutale stoned.

U prete, chì accettò martiriu, hè stata postatu com'è un santu. E so relics fù trasferitu à u tèmpiu in u 1152, è à u listessu tempu a catedrale fù cambiata. Dû 1981, a catedrale in Arles hè stata cumpresa in a lista di patrimoniu culturale di l'UNESCO. A Resurrezzioni di Cristu, l'Anticu Testamentu, è dinò i storii di a vita teresa di San Trofim è Stephen diventonu i principalu temi di u disignu di u monasteru.

Necropolis

Aliskamp - Necropolis antica romana, induva s'amalza noble towns. Quì aghju atopatu l'ultimu refugiu è San Trofim. In u Medievu, i citadini ricchi di Arles anu voltu Aliskamp per esse u so ultimu refuggiu.

Apennà hà sviluppatu a cità di Arles, in u seculu XI-XIII a grande lotta significativu di u numaru di i so abbitanti. In u cimiteru anticu, parechji chjesi eredi parechji, di quale sò solu a so ruvina. Dipoi da u XVIII seculu, Aliskamp divintò un museu in l'aria aperta. Ma in u 1848 hà stallatu una retazione di a via ferrovia, chì viola l'integrità di u cumunciu.

A causa di u fattu chì, in u tempu, sta cità in Francia hà sviluppatu significativamente a so cunfini, a necropolisi hè statu quellu di u centru cintrali di a cità. Oghje, u complexu di u museu hè una catedra chì hè circundatu da ogni latitude da numerosi sarcòfagi. Doppja u tempiu di Saint Honorata. Stu locu ispirau u travagliu di Gauguin è Van Gogh, chì u piacè à u so canvase.

U Teatru Rumanu

U più anticu edifiziu in Arles (Francia). U tiatru rumanu hè statu erettu durante u regnu di l'emperadoru Augustu. Hà 33 nivele d'attinzione, accolti circa 8 mila spettaturi. In u Medievu u teatru si trasforma in una cantina: un muru di petra, chì era purtatu da u teatru romainu, fù custruitu un muru di a cità. Parechji columone anu survigliatu da u muru di a scena.

A maiò parte di l'artefattiti scupiati da i archeologi in u territoriu di u teatru, queste ghjornu pò esse vistutu in u museu Artu di a cità è u Louvre. L'scultura di a Venere di Arles, è dinò l'scultura di a dea Diana, chì fù scupertu in u 1651, sò cunsiderate i più vali trove.

Bagni termichi

Questu cunghjuntu hè sicuru di ricumanderà visità i citadelle, se vene à Arles. Francia hà parechje strutture simili in u so territoriu, ma questu cumplicatu, sicondu l'esperti, hè stata megliu cunsirvata. Quessi termichi chì anu purtatu u nome di l'imperatore Constantinu sò stati construiti in a parti nord di a cità. Finu finu à quì, da u cuntenutu enormi enormi di strutture chì s'assumigliava un palazzu luxuu, sò stati pocu.

Abbazia di Montmazur

Sta struttura impressiunale, situata à 5 km da a cità di Arles (Francia), si trova nantu à una culletta rocca. Esternamente, l'Abbazia di Montmazur s'assumiglia una furtizza. Hè struitu in u 10u seculu è era cunsideratu in Europa (in u Medievu) un di l'ogghjori più visitati di a peregrinazzjoni. U restu di i monasteri di sta rigioni sò stati fundati da i monaci chì vinianu da l'Abbazia di Montmazur.

In i tempi antichi, a vaddi chì circundava u muntagnu era invernatu, ma prima di a custruzzione di u monasteru era saldatu. A principiu di u XVIIIu seculu, l'edifici barocrati apparìanu in l'abbazia, cum'è l'edifici custruiti in u XIIesimu seculu scorsu in disrepair. In u 1786, l'abatru Roan fu accusatu di u casu "collana" è l'abbey era chjusu, a maiò parte di a chjesa era prufiskata di l'autorità di a cità è vende.

Musei

In questa cità francese ci sò assai posti interessanti. Ùn pensate micca chì solu l'antichi edificatori romaines vi pudete maravigliate da Arles (Francia). Chì vedi in a cità, in più di questi monumenti? Ricumandemu à visità u museu Arlatan, fundatu in u 1896 da u Premiu Nobel Frederic Mistral. U munumentu hè statu edificatu nantu à a Square Forum.

L'exposizione di u museu cuntene una ricchizza ricca di documenti, quadri, vestiti è persone di l'abbitanti di Pruvenza. Eccu l'evoluzione di i vistimenti di l'abbitanti di Arles di tutte e classi sociale, di u XVIII seculu à a Prima Guerra Munniali.

U museu Reattu

In Arles, avete vi ghjunghje definite à u museu Reattu chì si trova in un pittorescu monasteru di u seculu XV, oppostu à u termini di Constantinu. A maiò parte di l'esposizione compone di opere stritti d'arti di u seculu XVIII.

Spicciatu assai pupulari à i visitori à u museu hè l'scultura "Donna cù un viulinu" da Picasso, è ancu di 57 di i so dibujosi fatti in carta di colore è tinta. Frà pezzu è bifurcati pò vede u ritrattu di a so mamma chì hè stupente in a so simplicità è l'uriginale. Dopu lu museu Reattu si stendi nantu à u terraplante una seria di lampi stradi. Van Gogh hà assai piace à marchjà quì.

A maiò parte di u promenade cù u so bistro è i bars durante a guerra (1942) hè stata distrutta. A vittima di airstrikes in l'Allemagne Nazi hè a "Yellow House", situata in Lamartine Square, induve Van Gogh hà vinutu durante un longu tempu.

Camargue Park

I amate di natura si pò passate a bellezza di u Camargue National Park. Quì puderebbe osservà quantu i fiammi rosati, pate salvatichi, cavalli di a Razza Camargue rare si cumpurtava in cundizioni naturali.

U parcculu l'incastarà cù a vegetazione exuberante è variata. Vi diventerà amichi nantu à i so caminu suttili è respira l'aire cristaline.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.