FurmazzioniUniversità è università

A natura, è tippi di media in statistiche è i metudi di e so calculu. Types of media in u statistiche sistimau: esempi Table

Da u studiu di sta scienza, statistiche, è deve esse capitu chì si cuntene (oltri ogni scenza), assai di termini chì vi tuccherà à cunnosce è capisce. Oghje avemu da circà à un tali cosa comu u valori mediu, è truvà fora Ce tippi idda cumuni comu a calculari li. Ma nanzu avemu principiatu, chì l'parlà un pocu di a storia è di cumu è perchè ci hè statu un tali science, cum'è statistiche.

storia

A parolla "statistiche" Mascagni so urighjini da u lingua latina. Hè deriva da a parolla "statutu" e signìfica "cose" o "pinseri". Stu cortu definizione è rifletti, in fatti, tuttu u puntu e finalità di u statistiche. Si coglie di dati nant'à u statutu di e cose è vi permette à noi à analizà ogni situazione. U travagliu cù i statistiche intarvena in Ancient Rome. Ci fù purtatu fora cuntabili di i citadini free, e so prupietà è pruprietà. Giniralmenti urigginariamenti statistiche sò usati pi avìri dati à u numaru di ghjente è i so bè. Per esempiu, in Inghilterra, a prima censimentu di u mondu fù purtatu in lu 1061. Khans chì regnavanu in Russia in u 13e seculu, ancu dopu à u censimentu di piglià u tributu da li terri cunquistati.

Ogni aduprà statistiche di u so prugettu, è in più li casi si hà purtatu u risultatu sicuru. Quandu populu Sacciu chi stu ùn hè micca ghjustu matimàtica e scienza è indipindenti, chì deve esse studiatu appaghjà, avemu messe à cumparisce i primi scentifichi chì sò interessatu à u so sviluppu. Genti ca prima addivintò interested in issu spaziu è si messe à capì attivamenti ella, era sustinitura di i dui scoli principali: la scola scientifica British di Aritmetica pulitichi è i narrativa inglese di la scola. Prima, ci fubbi a la mità di u 17u seculu, è hè solu à prisentà fenomenu suciale cù indicatori numericu. Ch'elli circonu à identificà essayer in u fenomenu suciale à u studiu di statistiche. Proponents di a scola discrittivi dinù discrittu l 'azzione suciale, ma cù solu e parolle. Iddi micca pussutu creda chì a dinamica di evenimenti, in ordine per capisce megliu hè.

In a prima mità di u 19u seculu, ci era sempre un altru, u terzu in direzzione di sta scienza: statistiche è matematica. cuntributu paludosa à u sviluppu di sta zona fattu un journal bè cunnisciutu-, statìsticu Adolf Ketle in Belgium. Era quellu chì distingue tippi di valori mediu in u statistiche, è cungressi internaziunali si messe à esse tinia u so iniziativa, didicatu à a scienza. Dapoi u principiu di u 20u seculu, in u statistiche accuminciò a èssiri usatu cchiù sufisticatu e tecniche matimatica, cum'è l 'tiurìa di prubabilità.

Oghje, a scenza di statistiche hè trascinatu da computerization. Cù ognunu di parechji prugrammi pò custruiri un grafico basatu nantu dati pruposti. U Internet ci sò dinù bundanza di risorsi chì derà ogni dati di statìstiche nant'à a pupulazioni è micca solu.

In a sizzioni: dopu avemu da circà à ciò chì hè vulia dì da termini cume statistiche, tippi di media e prubabilità. Next, avemu tuccari nantu a quistione di quantu è induve noi pò utilizà stu sapè fà.

Cosa hè statistiche?

Hè una scienza ca avièunu primariu è à sbuccà nantu à u corsu di u studiu di i leghji di l 'azzione piglià postu in a sucetà. Cusì, pudemu formulate una cunclusioni chì statistiche studia a sucetà è u fenomenu, chi accade in lu.

Ci sò parechje discipline scienza statìstiche:

1) Suffer Generale di Statistiche. Sviluppati mètudi di u manuale di dati di statìstiche hè a basa di tutti i altri spazii.

2) Social e statistiche ecunomica. It studia u fenomenu macroeconomic in termini di a disciplina di nanzu è quantifies i prucessi suciali.

3) Statistiche matimàtica. Micca tuttu in stu mondu si pò scopra. Calcosa hà to anticipate. Statistiche matimatica studià variàbbili casuali e li liggi a distribuzioni di prubabilità in statistiche.

4) Industria e showgirl internaziunale. Stu stretta campu chi studiari l 'aspettu quantitative francese di fenomenu in parechji paesi o settori di a sucità.

E avà avemu da circà à tippi di valori mediu in u statistiche, cunsidarendu prestu a so dumanda in altri duminii, menu autori cum'è statistiche.

Types of media in statistiche

Quì avemu ghjuntu à i più impurtanti, in fatti, u tema di l'articulu. Di sicuru, di u sviluppu di i cuncetti materiale è amparera, comu la natura, è tippi di media in u statistiche nicissarii qualchi cunniscenza di a matematica. Cumincià, adurèmulu ricordu chì issa nnumari dì, harmonic, moderna e quadratic.

I li dì, eramu sempre à a scola. Hè calculata assai simpricimenti: avemu piglià uni pochi di numeri in trà chì bisognu à truvà. Ajouter à quelli chì numari è sparte a summa da u numeru. Mathematically, stu pò esse figurata a siguenti. Avemu una seria di numeri, cum'è un esempiu, u caminu più faciule numeru: 1,2,3,4. In totale avemu 4 pie. Avemu trovu i so medii di a siguenti manera: (1 + 2 + 3 + 4) / 4 = 2.5. Hè sèmplice. Avemu principiatu cù issu, parchì hè più faciuli à capisce i punti di u valori mediu in u statistiche.

Discrittu dicu dinù di u tempu moderna. Piglià una seria di numeri, cum'è in l 'esempiu di nanzu. Ma avà, in ordine di calculari lu tempu moderna, avemu bisognu di caccià a ràdica di u quali hè uguali à u numaru di sti numari, di e so opere. Cusì, à ottene u esempiu prima: (1 * 2 * 3 * 4 ) 1/4 ~ 2,21.

À reiterate lu cuncettu di lu tempu harmonic. Comu vi pò sapere da a matematica a scola à u calculate stu tipu di maculata, avemu bisognu di truvà a prima un numaru, cuntrolla numeru di i serie. Chì hè, noi avemu la unità su chi numaru. So escia daretu numaru. U prezzu di i so lucali è i summa sarà u tempu harmonic. Pigliate per indettu u listessu numeru di 1, 2, 3, 4. numeru Reverse si assumiglianu: 1, 1/2, 1/3, 1/4. Allora u tempu harmonic pò ssiri calculata di a siguenti manera: 4 / (1 + 1/2 + 1/3 + 1/4) ~ 1,92.

Tutti sti tipi di valori mediu in u statistiche, li siquenti sunnu asempî di cui avemu riflittutu à esse parte di un gruppu chiamatu lu putiri. Ci sò dinù medie strutturale, chì avemu da circà à più tardi. Avà avemu ritruvà u prima forma.

valori mediu -Sintinedddi

Avemu digià trattatu lu Trattato di Aritmetica, moderna e harmonic. Ci sò dinù forma più cumplessa, chiamatu RMS. Anchi si è ùn vai à a scola, hè abbastanza sèmplice a calculari. Hè nicissaria solu à lasciatu un numeru di piazze di i numari, tandu fàcenu u risultatu da u numaru di e amparà da tutti di sta ràdica quatratu. Di a nostra seria favourite avissi a taliari like this: ((1 2 2 2 3 2 4 2) / 4) = 1/2 (30/4) 1/2 ~ 2,74.

In fatti, ùn hè tutti i casi propriu particulare di u putere mediu. In termini generale, stu pò esse qualificatu di a siguenti manera: u gradu di ordine Traduction-Nogo gradu Traduction hè uguali à a ràdica di la summa di l 'numari in u scaleddi Traduction-hydrochloric divisu da u numaru di sti nummari. Cum'ellu ùn hè cum'è una bella comu pari.

Tuttavia, ancu l 'università di i media hè un casu particulare di unu tipu - medie-Kolmogorov. In fatti, tutti i modi chi avemu trovu valori differente averaged nanzu, pò esse rapprisintatu comu na fòrmula: y -1 * ((Y ( X 1) + Y (x 2) + Y (x 3) + ... + Y (x n)) / n ). Quì tuttu u variàbili x - hè u numeru di filari è Y (x) - na certa funzione, per chì avemu cridutu lu mediu. In u casu di, diri, cun una funzione mediu quadratic hè Y = X 2, è incù i medii di Y = x. Chì hè ciò chì surprese à noi volte presenta statistiche. Types of media noi ùn sò ancu sbuchjera fora nanzu a fine. In più, ci hè dinù una struttura sicundariu. A Canzona di pinghje li.

media strutturali di statistiche. moda

Hè tuttu un pocu cumplessu. À dismantle sti tipi di media in statistiche è i metudi di e so calculu, vi tuccherà à pinsà capunanzu. Ci sò dui principali càlculu media strutturale è mizzanu. Avemu vi capisce a prima.

Fashion hè a più cumuna. Hè usatu nnô spissu à definisce a dumanda di stu o di chì manera. À truvà u so valori, ci vole à truvà a prima su tretu Vacchetta. Cosa hè? serie Vacchetta - u rigistru di i valori induve ogni spinta hà u ultrahigh più. visibilità vole à capisce megliu u sorta di moda è i valori mediu in u statistiche. A tavula, chì avemu discurriri nzèmmula di sottu, hè a parti di u prublemu, a cundizzioni ca si:

Definisce u modu, secondu à u funziunamentu di a pianta pruduzzioni cutidianu.

pruduzzione Daily, pcs. 32-36 36-40 40-44 44-48
U numaru di i travagliadori, populu 8 20 24 19

In u nostru casu, u catalogu Vacchetta - una pruduzzioni cutidianu Index linìa cu lu cchiù granni nùmmiru di pirsuni, zoè 40-44. U so limiti bassa di - 44.

E avà avemu discurriri comu a calculari stu listessu moda. A fòrmula ùn hè assai cumplessa, è ponu esse scritte as: M = x 1 + Traduction * (f M -f M -1) / ((f M -f M -1) + (f M -f M + 1)). Here f francese M - tretu ultrahigh Vacchetta, f M-1 - tretu nanzu ultrahigh Vacchetta (in stu casu, 36-40), f M + 1 - dopu à tretu ultrahigh Vacchetta (per us - 44-48), n - i valori tretu ( vale à dì l 'diffirenza tra li bassi e nine alta)? x 1 - valore limitu bassa (in issu esempiu di 40). Sapendu tuttu di sta data, noi pò facirmenti di calculari lu moda nantu à u numaru di pruduzzioni i ghjorni: M = 40 + 4 * (24-20) / ((24-20) + (24-19)) = 40 + 16/9 = 41 ( 7).

media strutturale Statistic. midiana

Andemu esaminà u più stu tipu di e variàbili strutturale, lu mizzanu. Details casca noi ùn vi firmavanu, dicu solu circa la diffirenza cu lu tipu di nanzu. A rigioni geomitria bisects àngulu. Micca per nunda in u statistiche di stu tipu di medie-size cusì chjamatu. Sè u numeru gardu (per esempiu, à una pupulazione di un particulare pesu in ordini di u castigu di u numeru), u midiana hè un valori chì dividi a seria in dui parti uguali in numaru.

Altri tipi di media in statistiche

tippi strutturali, incù cassia putenza ùn hè micca tutti chì hè necessariu per calculi nnâ arii varii. Ch'iddu distribbuisci e àutri tipi di dati. Cusì, ùn ci sò media value. Stu tipu hè usata, quannu nu certu nùmmiru di hannu un differente "pisu vera". Stu pò spiigà da una sèmplice esempiu. Piglià a vittura. Si movi a differente mettite in tantu tempu differente. In stu casu, differ da ogni altru è u valori di sti tantu tempu e vilucità. Avà, sti spaziu è sarà un veri pesi. Suspesi pò fari ogni tipu di media lu putiri.

In u calori a tecnulugia veni usatu macari un altru tippu di media - strada mediu. Hè palesa in una fòrmula piuttostu cumplessa, causa noi ùn sarà.

Induve hè u usatu?

Statistiche - la scienza, chì ùn hè liatu à una settore alcunu. Siddu lu statu creatu comu parti di a sfera sociu-ecunòmicu, ma oghje u so metudu è e lege sò dumandatu in fìsica, chìmica, è bioluggìa. Avè a cunniscenza in issu spaziu, avemu ponu facirmenti identificà i multilinguismo di a sucità è à impedisce u techju in tempu. Spissu avemu intesu u frasa "amminazza lu statistiche", è sti ùn sò parolle viotu. Sta scienza nni nzigna circa stessi è incù a causa studiu hè capaci à minacce di ciò chì pudia succede.

Comu sunnu li pacchi di media in u statistiche?

A rilazione trà elli ùn sò sempri ddà, quì, per esempiu, tippi strutturale ùn sò riguardanti da ogni pussibulità. Ma cù a putenza di tuttu hè più bellu. Per esempiu, ci hè una pruprietà di u tempu nnumari di dui numari hè sempre più grande cà, o uguali à u so tempu moderna. Mathematically esse scritte as: (a + b) / 2> = (a * b) 1/2 . Offri à l 'inuguaglianza di u trasferimentu di u dirittu di u gruppu manca è più. Cum'è un risultatu, ci venenu i radichi di a diffarenza, custruita in u quatratu. Dapoi ogni numeru arancia hè pusitivu, rispittivamenti, l 'inuguaglianza addiventa veru.

In agghiunta ci hè una cuscenza generali correlation. Si gira fora chì u tempu harmonic hè sempre menu chè u tempu moderna, chi hè menu chè u tempu Aritmetica. È quessu hè, a turnu, menu cà u quatratu tempu. Pudete verificà indipindente sti rilazzioni da l 'esempiu di i dui numeri - 10 e 6.

Cosa hè in stu bellu?

I dumandassi ciò chì li tipi di media in statistiche ca parìa a mostra appena qualchi livellu mediu, pò in fatti diri un omu chì sà assai di più. Quandu avemu fighjulà u news, nuddu pensa circa lu significatu di issi numari, è cumu a truvari li tutti.

Cosa hè di più, vi ponu leghje?

Di prumove u sviluppu di u tema, no preferimu noi chì vi leghje (o di sente a) un corsu in u statistiche e matematica supiriuri. Infatti, in issu articulu, avemu parlavanu solu circa u cantellu chì cuntene sta scenza, è a stessa hè di più bellu cà pari a primu sguardu.

Cum'è issa cunniscenza m'aiuti?

Si pò esse tandu interessante di voi a vita. Ma s'è vo sò interessatu à a natura di fenomenu suciale, a so miccanisimu è effettu nant'à a vostra vita, tandu u statistiche m'aiuti voi à un intelligenza nfunnu di sti edizzioni. In generale, si pò discrìviri guasi ogni aspettu di a nostra vita, s'è a so dati dispusizioni sò dispunibili. Bè, dopu, induve e quantu à avè infurmazione di anàlisi - un tema di un altru articulu.

cunchiusioni

Avà sapemu chi ci sò parechji tipi di media in u statistiche: u puntu è strutturale. Avemu capitu i metudi di e so calculu, è induve e cumu si pò esse dumandatu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.