U sviluppu intellettualeRiliggiuni

Uranu - u celu u diu di la Grecia antica

Ancient la cultura greca è religione sò impostu un tempurale chi nant'à l 'tutta' avvene di a civiltà Europea. Sè vo taliari di vicinu, avemu sempre largamente campà in una atmosfera di mitu grecu è pinsamenti in categorie Grecu. Per esempiu, in u sistemu sulari ci hè una pianeta giganti chiamatu Uranu. È si chiamò in onore di u diu grecu di a cielo. On si vi pò discutitu sottu.

Uranu in a mitulugia

Uranu - Diu, ca a 'antica Hellas personified u firmamentu. Era un figliolu, mentri u so maritu Gaia - la dea di la terra. Insemi hanu creatu tanti ani e campatu u so mondu. Uranu - lu diu chì appartene à u più anticu generazione di dii Grecu. Fu lu patri di li Titani per elli stessi, è, cum'è indettu, in una surgente, fu lu primu a cuvirnari l 'internet' universu. Chì hè, una volta ch'ellu era u Cristu sommu. Sicondu a Ippucrena, assemi a Gaia nascissi a Uranu ninfi muntagna, Dizionario francese, li Titani e lu gicanti cu un centu vrazza. Essa accussì prulifica, Uranu campavanu micca differ amore per a so niputi, e li piatte in u corpu di Gaia, chi è, in Tartaru, u prufundità di a terra. Stu infine avutu un tintu mali cun ellu.

perdita di lu putiri

Gaia suffertu assai da u cumpurtamentu di u so maritu in u rispettu di a so discindenza. A cappella a so turmintatu, unu di i figlioli di Gaia, chjamatu Messina s'arribillaru contra lu so 'patri e castrari si cu na fauci. Da u sangue, chì fù sparghje in stu casu, u terra, era u Cecilia. E da quellu chì hà spartu in u mare, ci hè Afroditi. So li persu u cuntrollu di u mondu, è si n'andò à u secondu pianu di Uranu. diu di u celu da a ddu mumentu datu manera à puteri, supra l 'universu Messina.

L'origini di u cultu

U cultu di u diu di u celu è una di i più antichi. It è ùn cuincidenza ca si hè dinù presente in Grecia. u celu diu patri in stu riguardu hè u sviluppu di una maghjina di più anticu, chì hè dinù, secondu à a cridenza di tanti sperti, hè u surghjente di u Cristu Vedic Varuna. Seus chistionendi de una certa diu Indo-European, timendu da i nostri antenati. Hè da nutà chì in i più antichi di u bronzu cunnisciutu à noi, per esempiu in Babilonia e Sumerian, hè u Cristu cilesta suprema ghjucatu un rollu. Uranu - lu diu chi ereditau stu locu, però, è persu parechji pusizzioni. Per esempiu, in Grecia, si però è revered, ma ùn isolé adurà spiciali. In fatti, a data, trovu nuddu tempiu o santuariu di Uranu, oltri ca comu so 'anticu imagine. Chjaramente, i Grechi ùn piglià ddaveru a materia, si nutà in u so miti, chì una volta ch'ellu avia digià ghjucatu un rollu di più impurtante.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.