FurmazzioniScienza

U principiu di la rilatività di Galileo cum'è u fundamentu di a tiuria di rilatività di Einstein

Presentati in a corte di a cumunità scientifica à u principiu di l 'ùrtimu sèculu, la tiurìa dâ rilatività creatu un furor. U so autore, Albert Einstein, per dicennii difinutu lu menu indicazione di a ricerca fisicu. Ma ùn vi scurdate chì un journal inglese in u so travagliu usatu lu numirusu rializazioni di u so re, cumprisu lu famusu principiu Galileu di rilatività - u famosu scinziatu talianu.

A parte impurtante di a so vita, u scinziatu Italian cunsacratu à u studiu di a miccanica, divintà unu di li fundaturi di stu ramu di la fìsica, cum'è l 'kinematics. spirimenti di Galileo dirittu ch'ellu vinissi à i cunclusioni chì la diffirenza fundamintale in u statu di riposu è rimusciu uniformi ùn hè micca - a cosa hè, ciò chì puntu di rifirimentu hè aduttatu. U famosu fisicu, nutari ca la liggi di meccanica sò valevule micca di unu ogni scigghiuta dî cuurdinati, e di tutti i sistemi. Stu principiu hà fattu la storia comu lu principiu di Galileu di rilatività, è u sistema addivintau canusciutu comu inertial.

Sò scinziatu teorichi calculi incù piacè hè cunfirmatu da numarosi li siquenti sunnu asempî di a vita. L'esempiu di più pupulare di u libru, chì hè in u bordu di a nave, a cui casu, hè parente à solu u bastimentu, è cù u rispettu à un usservatori ncapu la spiaggia, lu hè muvimenti. principiu di l'Galileo affirms u so postu chì a pace trà u muvimentu, è ùn ci hè micca sfarenza.

Poi in stu modu u principiu di la rilatività Galileu fatta à mezu à i so cuntimpuranei creatu un furor. A cosa hè chì nanzu a publicazione di l'opare di scentifichi Italian eranu tutti i cunvince di a verità, di u sapè di l 'antica scinziatu Grecu Tulumeu, chi susteni ca la Terra hè corpu ricci artigiana cù u rispettu à chì ci hè un muvimentu di àutri casi. Galileo distruttu sta vista, apertura novu orizonti di scienza.

À u listessu tempu, ùn pò micca in ogni modu, nè à idéaliser u principiu rilatività Galileu, o liggi di cicinnus. Dopu à tuttu, u fundamentu di sta wording, si pò traduce chi tutti sti da manghjà sò propriu per ogni paràmetri di vitezza è la distanza tra lu corpi, ma ùn hè micca. U prima passu di insignamenti l'Galileo-Newton pi la tiurìa dâ rilatività hè u sviluppu di Gauss, l'Gerber è Weber fundamenti teorichi di u fenomenu, ca fu chiamatu "putinziali retarded."

Nè Galileo nè Newton nforza prisenti in u livellu di a cunniscenza di u tempu ùn pò ancu pensà chì u battutu dimarchja di u corpu, à a vitezza di u lume li liggi di cicinnus simpricimenti finisci a funzione. E, in generali, u principiu rilatività Galileu hè unicu solu per quelli chì sistema, chì cumposti di i dui corpi, pruposta la nfluenza di l 'autri prupitati e finòmini nantu ad elli hè cusì picculu cum'è à esse pocu cuntu. U muvimentu in un tali sistema (per esempiu l ' rutazzioni di a Terra attornu a lu suli) avissi poi esse chjamatu l' assuluta, tutte e àutri muvimenti sò chjamati parenti.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.