News è società, Filusufia
U filosofu Danese Kerkegor Muòlas: A Biography, photos
Quale hè Muòlas Kerkegor? A prima hè a persona nomu veni canusciutu di tutti, ma uni pochi chì sà ciò ch'ellu hè famosu per. À spessu liberà a parenu oi, più struiti, più astuti cà si intreccia è, u ghjovani rifirisci a so surname, ùn capisci chì si vulia dì. Soprattuttu quandu issu hè u nom prununzia, o est currettamente. So chì hè iddu veru?
Biography. Ghjuvantù.
Muòlas Kerkegor (born May 5, 1813) hè natu in Copenaghen (Denmark) in una famiglia di viddani. Era u più chjucu à u famigliali è più tardi un zitellu da a so 'patri. I so parenti tuttu circa i s'avère ecunomica è cappella, è à u tempu di a partenza à l 'altru mondu, ùn spugliata di a so lascita Razza. A famiglia hè religiosi è tutti i zitelli sò allivatu in lu cultu è amuri di Diu.
Passaggiu n'adultu
Sò enquête purtà qualchi fruttu in dui anni - u titulu di candidatu di scienze in tiuluggìa. Simultaneously cù stu scambiamentu, è u scopu suciale di i giovani, si era prumessa à u mio fidanzata è appronta a divintari un military. Kerkegor Muòlas finisce tempu u travagliu nantu à a so tesi di laurea di un maestru in filosofia, chi at a serbiri a basi di dialectics l'Teatrini è l 'idee generale di u Riforma, vistu da u puntu di vista irunia è dogmas Socratic.
scrapes Family e lu sonu filusòficu
criticà piriudu è rigezioni di rialità
In aghjunta à asèmpiu, Kerkegor Muòlas riceve e critichi chì unflattering missaghji u e pagine di "Le Corsaire" di li so travagghi. In risposta à u filosofu publicheghja un articulu in ch'ellu prova a vergogna è aviliscia sò critichi. Stu Guasco forti u so cridibilità in l 'ochji di a sucetà, ci sò peppa offensiva, mala barzilletti. Pocu dopu à chi di dda fora un altru libru, chì hè dettu in cintunari di e pagine di filosofia di Serena Kerkegora, da lu nizziu di a so manera creativa è prupiziu à a cuegghiè finali.
Death in puvirtà
bere Alessio
U filosofu Danese Muòlas Kerkegor, spissu chiamatu lu patri di Alessio, in e so òpere, si mette cum'è una musi criticu di rationalisme è un iessiri di l 'approcciu particulari a filosofia. Sicondu à ellu, sulu chi idda era differente da u science, basatu nantu facts, giniralmenti accettatu. La quistioni principali chi ognunu si dumanda: "Si vi tuccherà mio esistenza" - hà migghiara di risposti sfarenti. Filosofu sustìnniru ca passioni, - chistu è particulari, è ci hè una realità di ogni pirsuna. È ciò chì hè u sughjettu di 'imbusche da u bisognu di piglià una, individuale unica unica chì vi mostra a so vista di u mondu.
riflissioni astratti
Libertà è Indipendenza
Kierkegaard rivendicatu, cuntrariu a Teatrini, chi la storia suciali, - ghjè un nastro cuntinua di evenimenti nicissariu. Pirtantu, li caratteri inclusa in la storia, ùn ci hè nudda altru scelta, ma à fà cusì, è micca spicificatu. Di u mondu internu di l 'omu hè dipinnenti solu per ellu, è ciò chì si passa in lu in ogni modu ùn ci tuccari i casi foras. Facennu tutti i ghjorni, un ora, un mumentu, una nova scelta interna, pòpulu vicinu a l 'Assolutu, chì hè altu chè u mondu esternu. Ma à u listessu tempu per ogni decisione devi essa pòpuli cuntu. Sè u mumentu di sceglia la pirsuna a posticipatu indefinitely, tandu per ellu si face l 'circustanzi, è cusì, u persona perde a so cunfienza.
A filosufia di la disperazioni
maneri di essa
Kerkegor Muòlas distingue dui manèri di esistenza di l'individuu: u eticu è esteticu.
Aesthete, sicondu à u filosofu, vivant cum'è a natura chì hanu vucazione lu. Si piglia u so vantaghju maiò è weaknesses, u tè pratendu di u mondu, è u so valore in ella, facia a sentimu è piglià cum'è assai pussibuli. A direzzione maiò di l 'asistenza di "centri" hè un veru piacè. Ma datu chi una tale persona hè sempre managed by casi foras, si nun sapia senza. Un altru shortcoming di l 'asistenza di nu aesthete, hè ch'ellu ùn feranu pè ghjunghje sin'à u statu di cumpleta piacè. Ci hè sempre qualcosa di più à ciò chì si pò strive di, l 'ànima di Pastime humanistische. Man perdi u sensu esteticu di dissolves cunfienza in u mondu luce è di u mondu internu di scurdà. In ordine à sente di novu sana hè necessariu di fà una scelta una lagnanza.
A persona sceddi u cantu etichi, iddi privà vuluntaria di a libertà è piacè "vai cu lu flussu" cù u mondu esternu. Iddu settles i so rialità, facennu una scelta assez, fà un sforzu, u so essenza, à entre à esisti in un quadru chi iddu stissu hà difinutu. In fatti, a persona stessa crèa daccapu, ùn remodels sottu u circustanzi, ma nun nurtures so funziunalità naturali, è li aghjustà di a so rialità sceltu.
prupòsitu di lu nostru Ridinturi
Philosophy dici ca la lotta è l 'unitati di u bè è u male sò parenti. Ognunu di a nostra scelta definisce i sfarenti, chì hà da esse pienu di più. Kierkegaard pinsatu chì i bè in una persona per via di a libertà, è ùn viciversa. Dopu à tuttu, quandu vi sò internu free, tandu ch'ellu hè libaru di sceglie a curtisia à voi, o micca. Quissa hè a strana esteticu. Etichi listessa persona urigginariamenti aduttatu i reguli di murali è ùn pò jiri fora di elli. Puru quannu si voli esse bonu, si sceltu la realtà ci appoghja à certi azzioni.
cuscenza di a fede
U stadiu più altu di esistenza umanu Kierkegaard cunzidiratu "cavaleri di fede". Era regule etichi ancu sempri, parchì i dicisioni ghjunse da u Providence Divina, è micca da u còdici murali. Etica - lu cuncettu di a fede publicu - u individuu, l 'identità. È fighjulendu a so vita cù un tali pusizzioni, li pirsuna si mittissi chì ogni individuu hà un duviri di Diu, e spissu hannu a prufananu liggi etichi di u pagamentu di stu debbitu.
Hè cunnisciutu chì in Christian murali addispiratu - una forma di u peccatu, ma s'ellu si piglia u furmulariu di pentimentu, nanzu Diu, è cunduce à i malati, poi vidiri tra li cavaleri di a fede. Kierkegaard capitu a fede cum'è u più mezi umani, ùn nigannu lu paga è murali, chì aiuta a ghjunghje un intelligenza di u sonu divinu.
A funzione spiciali statu assignati a la filusufìa di la menti. Iddu cridia chi solu à traversu la menti di l'omu pò ritruvà a so certu, a ricusa addispiratu parmetta li "a morte" murali è pò rinvivisce comu 'na bella. Cuscenza comu avia unu di i pilastri di a fede è a libertà. It uttene un armuniosu equilibriu trà lu core e lu nfinitu, matiriali e spirituali. It aiuta una persona à u rispettu un equilibriu à esse sè stessu.
filosofia Kierkegaard significato
Similar articles
Trending Now