FurmazzioniLingue

Tuttu predicate francese nominal: li siquenti sunnu asempî. tippi di predicates

In issu articulu noi vi pinghje u sorta di predicates, 'n parti supra un nomu cumposta è u so s'épaissir, dà li siquenti sunnu asempî.

Comu si sapi, l 'basi grammaticali di tutte e pruposte, custituiscini u predicate è u sughjettu - u principale i membri. U predicate sòlitu fiducia in u Fiumorbu, geniri e numaru cù u sughjettu. It esprimi lu significatu grammaticali di l'umore indicativu, imperativu, o cunnizziunata.

U principale tippi di predicates:

1) verbu sèmplice;

2) u verbu cumposta;

3) una predicate francese nominal tuttu (esempi vede quì sottu).

Dui di u principiu di Natural di tippi di predicates

Iddi sò spartuti nant'à dui principii. Types of predicates sò classatu cum'è a siguenti manera:

1) l 'cumpusizioni;

2) e so natura, murfulòggicu.

In u primu casu, siparatu di tippi cume sèmplice è tuttu. L'ùrtima include un verbu cumposta è predicates francese nominal. Basatu nantu a seconda principiu, distinguiri francese nominal è virbali. Prédicatif pò èssiri spressu da aggittivi, paroli è avverbi. Sti francese fission intersecani. Per esempiu, a multiplicità, o sìngulu pò esse predicate virbali, dì sempre tuttu.

Un sèmplice predicate virbali

Un sèmplice predicate virbali, la definizione di li quali, comu vi vede, hà qualchi sustanzi si una forma verbu conjugat chì hè usata in u in moods forma (indicativu, cunnizziunata è innuvazione). Dinù ch'ellu hè trattatu com'è ozzione, chi nun hannu un liveddu tempu fiche, umore è ô di u sughjettu. Stu mozza forma di u verbu (senzu San Francè, Bam and so on. D.), È l 'infinitu, l' usu di un umore valori indicativu. Esiste, una sèmplice verbu predicate pò esse figurata da l 'espressione idiumatica, oltri ca comu na forma conjugat di u verbu + Vacchetta particella (chì iè, principiatu, via, s'ellu era, parò, appuntu, comu si appena et al.)

predicate francese nominal tuttu

Comu hè statu dettu, ci hè sempre u tippu di cumposta, cumpresi i casi induve hè solu una forma parolla. Nunustanti lu fattu ca la parola chi si si, solu unu, in ste pruposte, prisentà un predicate francese nominal tuttu. Esempii sò datu a siguenti: ". Ghjesù hè ghjovanu, ellu hè n'accupava di l 'òpiri, cura".

Vergogna predicates sò sempre dui cumpunenti sò prisenti. First - chistu è na calata chi si categorie prédicatif di tempu è modality. A seconda - parte prisvyazochnaya ci hè indettatu vera contenu principal di stu tipu predicate.

Calata in un predicate francese nominal tuttu

A duttrina di i mazzi in scenza Russian di sintassi si sviluppau a tecnica. A particularità di l'accostu tradiziunali hè chì a parolla hè ricunnisciuta capitu. A calata di, Prima, chjamatu a parolla "esse" u solu valore chì - un'indicazione di u tempu è modality. Dopu, si rifirisci a categoria verbi cu lu scambiatu è ha appuculita di certiduni arrìvanu i valori di u quali espressai micca solu u categorie predicate, ma dinù à invistiscia in cuntinutu veru hè u predicate.

Compare asempi: si hè tristu - mi parsi di essiri (divintatu) un tristu - turnau tristi.

A prima sintenza di na calata di "à esse" in l 'astrattu, ci hè una parolla funzione, formant, chì cuntene formi grammaticali di postu, è festa, chì hè sputicu di u verbu. Però, si ùn hè micca un verbu, picchì hà ùn l 'azzioni di cui o di funzione, è u categuria tipu, chì hà alcunu di sti.

Impurtante è poluznamenatelnye sacrotuberous

In altri esempi, un altru tippu di felt presentati - e poluznamenatelnye assignalati. Recenti purtà attribuilla valuri di la pussibbilità (arrivare / à divintà), salvà it (esse / sughjornu), dittizzioni esterni (sonu / sonu), l 'esse integratu di Tecnica esterni (passari / passà per, à esse chjamatu, esse cunsideratu) in una predicate francese nominal tuttu.

Isempia incrudunu a seguenti: iddu era brava - ch'ellu era intelligenti - mi parsi assinnatu - ch'ellu fù cunnisciutu com'è inteligente.

s'épaissir impurtante sò verbi cù certi, valori specifichi (suprattuttu mintuvendu u muvimentu o dormir à un particulare statu). Ch'elli sò capaci à ripiglià ogni nome in p incù l 'caratteristiche qualitative di u valore, o la forma p aggettivo o IP

Pruposte, cù un predicate francese nominal tuttu cù s'épaissir impurtante pò citare i seguenti:

1. Ghjunse a fame (fami).

2. Boys era tomboy.

A calata di "à esse"

Nfarinatu "esse", chì ghjera un astrattu, ùn hè micca forma umore indicativu di u prisente tempu, tantu so 'esprissioni in sta inclination hè assai appiattu di s'épaissir. Vergogna pruposte, abbasta enough, avemu dinù una predicate francese nominal tuttu. esempi:

1. U casu di detti in vanu.

2. A sera, hè una maraviglia.

3. A strada hè bonu.

Si deve esse distintu da una calata di u verbu "esse", chì hà dui significati:

1. Essa, esse presente (eramu in u teatru. A ddu tempu ci era tanti rapprisentanu).

2. Have (The surella hè una bambola).

Fasci "criticu" e "ci"

A parolla "criticu" e "ci", chi sente daretu à a terza forma di l 'attuali tempu, la persona di u verbu "esse", in lingua muderna, hè cunsidaratu parolle ausiliari - û particeddi.

A mancanza di s'épaissir chjamatu u so forma zeru. Sta definizione poi A. M. Peshkovsky, ci fu lu primu tintativu di studià u fenomenu di sintassa in l 'aspettu paradigmatic. I testi di issu cuncettu significa chi la sintassi (vale à dì basi prédicatif di un francese nominal pruposta dui-parte) hè micca studiatu comu tali traballat, è in un certu n'angulu. Stu hè fatta da i seguenti esempii:

1. Strada hè (era) cialda.

2. A strada, si pò cialda.

3. Street cialda.

Cumposti predicate virbali

Avemu interrugatu sti tipi di predicates, cum'è un semplice nomi verbu è cumposta. Andemu avà dumandassi in più tecnica i predicate virbali cumposti. Hè un insèmule di i dui cumpunenti - l 'infinitu è forma verbu inflected. Last forma u so significatu di grammatica e di vucabbulariu si caratteristiche timpurali, Vacchetta è aspectual di una azzioni, chì hè indettatu da un infinitu. Infinito a stessa pò attaccari Verbi appartenini à parechji gruppi simàntici (cum'è u travagliu, I accuminciò a travagliari, ghjuntu à u travagliu, furzatu à u travagliu).

I reguli di serenità u predicate virbali tuttu

Predicate, secondu a tradizione grammaticali - ùn hè ogni volta cù u furmulariu infinitu di un conjugat. In ordine à esse capaci di parlà ne, à i dui esigenze seguenti:

1. L'infinitu in sta predicate ùn parrari ogni azzione, ma solu un omu bè, u listessu cum'è u furmulariu verbu coniugati, chì hè un sughjettu chjamatu u sughjettu.

Esempii sò u seguenti risultatu. On a unu a manu - cci vulia travagghiari, si messe à u travagliu, pò travagghiari, si pò travaglià. Nantu l 'àutri - la matri fici lu travagghiu, tutti i stati dumandatu à u populu di una donna, Testa Mora urdinò à purtà fora u compitu. In u primu casu, allora i cumposti rapprisintatu da predicates verbu, infinitu chiamatu subjectivity, accadia designates l 'azzione di qualchi bè, u stessu comu chidda di coniugati forma verbu. In u secondu casu, ci hè un infinitu ughjettu, chì a tradizione à ùn fà parte di i predicate, è di parlà di ellu cum'è un membri sicundariu.

2. darà a lu cunfini predicate, deve piglià in contu a natura, di u quali sò rilazzioni simàntici trà l 'infinitu è forma verbu conjugat. Infinito incù i valori di u testu ùn hè inclusa in la. un tali valore hè di differente verbi di u muvimentu: ghjuntu à u travagliu, si n'andò à parlà, curriu a truvà fora mandonu à truvà fora. Infinito di prugetti (chì pò esse, cum'è hè chjaru da l 'asempî, comu l' uggettu, è di subjectivity) - hè un membru, Op. Predicate deve esse cunsideratu Verbi infinitu solu cumposti, più distract da valore (Vacchetta e forte).

Cumposti predicate virbali, dunqua capitu à dì azzioni di una funzione cumbugliu, chì si carattarizeghja in aspectuality (intro) o Vacchetta (cum'è u travagliu) pianu, o simultaneously in tempu di li (vulia principiatu u travagliu).

Avemu hat i principali tippi di predicates à prupostu scheda supra lu nomu tuttu, è parechji s'épaissir chì sò prisenti in u. Quissa hè solu 'na brevi riassuntu di u sughjettu, di più infurmazione ponu esse trova in ogni fuori sizzioni grammatica un'opera.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.