FurmazzioniScienza

Tiuria di lu travagghiu di la tiurìa valori è utilitati - i dui sbanditu di un inseme

Sò aviti pinsava più di ciò chì cumporta da a Punta di u bè da scinni li certu prezzu? Hè chjaru chì si piglià in contu u costu di i prudutti di i so cuncurrenti, ma poi i cuncurrenti hannu quarchi cosa di andate. Avemu pò dì chì e so dimarchje Assistant dipende di i riazzioni di i cunsumatori. Bè, chì attaccaticcia la dicisioni di lu cumpraturi?

tiuria di lu travagghiu di valore

U prima à tintatu di spiigà ciò chì definisce u valore di certe bè, era autru all'ultimu chi Adam Smith. Disse ch'ellu ùn hà per argentu è d'oru sò in cumenciu pigghiannu tutti li ricchizzi di lu munnu, ma solu à u travagliu. Cù sta hè assai difficiule micca à casu. U travagghiu tiurìa di valori hè stata più sviluppatu in i scritti di V.Petti, Ricardo è, di sicuru, Karl Marx.

Sti ecunumisti cridiani chì u costu di un pruduttu creatu di u scambiu, mercato dipende di u numeru di travagghiu necessariu per a so pruduzzione. Ghjè ciò chì dicisa statura link. À u listessu tempu u travagliu stessu pò esse differente. Sbucina ùn insignamentu è, nantu à u cuntrariu, bisognu. Comu di lu sicunnu mèddutu furmazione in avanzu, una certa cunniscenza è e cumpetenze, hè valutatu nanticchia supiriuri. Stu significa chi unu ora di u travagliu prufessiunale pò equiparatu à uni pochi ore una sèmplice labourer. Cusì, a la tiurìa di travagghiu di valore dice chì u prezzu di u bè, vi jeru a essiri ditirminata di la sucialmenti nicissariu (Average) costu di tempu. Hè issu una spiegazione esaustiva? Si gira fora chì ùn ci hè nimu!

A tiurìa di utilitati marginali

Pensa chì vi passatu qualchì tempu in u desertu, è a vostra vita dipende uni pochi sips d 'acqua-dannu a vita. À u listessu tempu avete cù un miliuni di euru in lìquidu. Per stu prezzu, u trader par scontra à prupone à cumprà ellu una brocca d 'acqua friddu puri. Ci vo 'accordu a fari un tali u scambiu? A risposta hè chiaru. tiuria Non-travagghiu di valori, u funnaturi dâ quali era D. soif-Bawerk, è Wieser F. mixer, dici ca lu valuri di bè è servizii ùn hè dicisa da u costu di travagghiu e lu psiculugia ecunomicu di u cunsumadore, la massa e cose utili. Sè vo pensu è, sta frasi, cuntene parechji verità. Infatti, la pirsuna stimi di certe prestazione, sicondu i so circustanzi a vita. E lu valuri di particulari di u listessu prodottu cum'è u so acquistu decreases. Per esempiu, in u caldu, avemu accittonu stessi cumprà ghjacciu, mangiare, lu, noi pò vulete à cumprà una seconda, è ancu un terzu. Ma lu quartu, quintu è sestu ùn vi hannu a aviri un tali valore cum'è u prima. tiuria di lu travagghiu di valore a spiegari tali cumpurtamentu ùn e tiuria utilitati pò à risista cu lu passari.

A tiurìa di u mondu è incù (scola ebbica)

Rapprisintanti di sta tendenza, u fundatore di u quali fu lu gran economistu Alfred Marshall, vitti lu valuri di spiecazione à i prima unu-sidedness è dicisi à raghjugna u dui approcciu esiste discritta. In a so tiurìa di valurizazioni di u bè pò esse fattu ricerche precise chjaramente una partenza da i provi à truvà una sola surghjente di li prezzi prodottu. Da u puntu di vista di A. Marshall, i dibattiti di ciò chì hè animatu da u costu - spesi o utilitati - equivalenti a na quistioni circa comu appuntu lu circhendu (supranu o bassi), forbici, tagliata di carta. Niuclassicisimu cridiri ca lu valuri di merci hè dicisa da u rapportu di cumpraturi, è jamming. Pirciò, si hannu a lu primu postu sò i fattori di branch è dumanda. In autri paroli, la rannizza di i valori dipende di u prezzu di spesi u joca (the) è nu rèdditu société (cumpraturi). Stu prezzu hè uguali, e ogni latu stimi stu valore in a so manera, presa in contu l 'ncaricu massima pussibili a iddi.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.