News è societàA natura

Rafflesia Arnoldi è Amorphophallus Wolf - la cchiù granni, fiore, in u mondu

Perchè appena micca nant'à u nostru mondu maravigghiusu e unica! Calchì volta vi dumandassi, ncuntrànnu animali sfarente, l 'abitanti di u mare, spechju o di pianti. Iddi, cum'è à u pòpulu chì si prova à adattà à a vita in u paese, più di l 'anni, evolving e propia forma e capacità chì permette li pi supravviviri. U pianeta, ci sò parechji pianti ntirissanti, ma vulete di sensu distinguiri tra elli è studià a tecnica lu cchiù granni, fiore, in u mondu sanu. U titulu di a flora isulana vastu è larga meritassi Rafflesia Arnoldi.

Campioni Cresce in u fureste trupicale di Indonesia è i Philippines. Hè stata a prima scupertu in 1818 da eminenti English Joseph Arnold e Naturalist Stamford Corsa in l 'ìsula di Sumatra. Par la via, in onori di u so scupridori è u fiore, fù chjamatu. Rafflesia Arnoldi in u XIX seculu, u mondu sapia, ma chì ùn pò dì chì nanzu chì nimu avia vistu sta pianta. residenti Local sò tantu cunnisciuti avvinta è chiamatu lu ", fiore, loti". In a natura, ùn ci sò 16 specie di Rafflesia.

Lu cchiù granni, fiore, in u mondu, pè ghjunghje sin'à u diamitru di unu metre e pisanu circa 10 chilò. Sta pianta, chianta, perchè ùn hè capaci à synthesize u minerale nicissariu e sustanzi biulogica. I spazii di dati di vigni arrivare la simenza chi ci girmoglia e parasites Italiana in u tissutu. Rafflesia Arnoldi dinù chjamatu "fiore cadaviri", o "cadaviri gigghiu", è tutte e per via di u so odore Benone. Petra-rossu culori, è l 'ste stench di decaying carne, attrae e mosche chì Pollinisateurs lu pianta.

Lu cchiù granni, fiore, in u mondu sò criscia pianu pianu. Mentri fiore germoglio, vi purterà circa 9 mesi. Dopu à maturazione lu fruttu hè furmata, chì hè scafazzati solu da una assai grossu animale, cum'è un elefante. Rafflesia Arnoldi custituitu di cinqui petali chì ciuruti di quattru ghjorni. Idda ùn hannu foglie, radiche, o steli, addiventa maturu direttamente da a vigna. Unu foetus saria circa 3 miliuni di simenza.

U titulu di "The Scurcola fiore in u mondu", è micca solu Rafflesia Arnoldi, ma dinù i pianta cchiù granni - Amorphophallus Wolf, chjamatu dinù "palma sarpi", ", fiore, purtarunu", "vaudou gigghiu". U so acuminata righjunghji 3 metri, in altu. Sta struttura hè arricugghiutu da un gran numaru di picculu feminile è i fiori maschili. Maiò parti di u tempu a pianta, dedica in u statu di sonnu à una pluralità di a pisu tubero di 50 chilò è un pesu di 50 cm Lingua in diamitru. In u veranu ùn ci hè l 'gambu, chì sviluppa, Foglie dissected cumplessi.

U più, fiore bloomed in Stuttgart, u so 'altitudine hè 3,3 m. One copia hè nativu di l' ortu butanicu inglese, ma hè cunsidaratu à esse u locu di Indonesia. Photo di u grande fiore hè maravigghiusu, micca à scurdà si, se ti pò vede lu virdi. Ma micca tutti i viticultori accordu à avè in u manuale di un tali di giganti, perchè Amorphophallus Wolf micca solu u più, ma dinù a pianta più Benone-B in u mondu sanu. Flower pare solu una volta in trè anni, è lusingatu cù a so presenza di trè ghjorni, poi vutari, è in u so postu si sviluppa un 6-metre foglie longa.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.