GirateIndicazione

Piacenza, Italy: straneru, a storia è ntirissanti custatti

cultura europea, medievale, hè bellu, è piena di spechju simbolicu di un ughjettu di studiu e assirvazzioni. A piccula cità di Piacenza (Italy), l 'ambizioni più di u quali si scrivenu à u medievu, attrae turisti, incù u so ambianza è centru bè cunsirvatu-. Quì ogni annu tanti viaggiaturi veni à passà à traversu l 'antichi carrughji è vede l' cattidrali unichi. Best Pastime nostra lingua - a nostra lingua a Piacenza. Guida di a Piacenza, custatti ntirissanti circa u so storia, truverete a stu articulu.

pusizzioni giogràfica

Piacenza si trova in u rughjonu Italian a nord ovest di Emilia-Romagna, quasi nant'à a fruntiera incù Lombardia. From u bè cunnisciutu-Parma, pecchè si stacca solu 57 km. To get quì hè più còmuda di Milanu, chì hè solu 60 chilometri da u picculu, o da a Bologna, la capitali riggiunali, a si circa 150 km. Un picculu spaziu - circa 120 S sq. km a sud parmetti di piglià in a galleria di Piacenza (Italy), di la storia di u quali hè più assuciata incù u medievu, in una pochi di ghjorni. A cità si trova in u paese benedettu è beddi supra li rivi di lu ciumi Po. A pruvincia hè situatu in a vaddi di u fiumi, Marenghi Codogno, Nure, Tidone è Trebbia. Per quessa, parte di u viaghju di Piacenza bellu bisognu di dà mirendu i biddizzi naturali. Scenario intornu à a cità hè cusì grande chì unwittingly sìmili di paradisu.

Clima e terme

Piacenza, hè in a zona cunfortu di dilicatu clima meditarraniu. temperatura media annuale in Piacenza hè circa 13 gradi. U tempu più bedda di annata - estate, chì dura da marzu à a fine di settembre. U più caldu mangianu in July, quandu u Temperature alza à un livellu mediu di più 25 The regione cadi un discretu assai di arcusgi, in particulare in October, è di nuvèmmiru, lu misi di driest - February. cundizioni climatichi Très di crescente quì di una varietà di i frutti è pustimi, piglià à parechji manu à l 'annu. Dinù, i rigioni hè famosu per a so racina è vini.

Urighjini di i cità

I seculi-vecchio, manera di Piacenza saturated cù evenimenti impurtante in u quali u so abitanti sò sempre amparatu à strasurdinariu curaggiu e heroism. In lu 218 aC, li rumani stabbileru la cità di Placentia, ca addivintau lu antenatu di u mudernu Piacenza. Di l 'Imperu Rumanu, la cità era nicissariu comu na furtizza di difesa di difesa contru à invasori di i tirritori sittintriunali. Piacenza, fù scritta in cuncipitu cum'è una furtezza. Un annu dopu à u spuntà di Placentia avianu a repel l 'attacchi di cunquistatura. surdati a cità heroically arrinisciutu pi sustiniri un assediu di i grandi esercitu di Annibali. Lu secunnu assediu, u bravezza rinisceru a salvari, fù l 'attaccu di esercitu di Hasdrubal. Tuttavia, à u fini di u 2nd sèculu la cità sempre fù occupata è faciani Gaul.

l 'èbbica rumana

Un pocu più tardi, u placenta sanguinis fattu u capilocu di 53 Colonie latinu, allura la cità è riceve u so nomu attuali. Iddu vinni culligatu cù la strata drittu drittu di Rimini, chì hà cuntribuitu à l 'elaburazione di un centru, shopping, quì. Stu datu una situazioni ecunomica stadda di la cità hè praticamente nantu a storia chì seguitanu. A cità attrae circa 6000 migrati da àutri pruvinci. Iddi sò disposti cù diritti particulari: vutendu, u matrimoniu cù l 'abitanti endemica di l' imperu, free cumerciu. Tutti stu cuntribuisci à a rapid growth di a cità, ci hè custruitu nant'à u mudellu di cità rumana. Oghje, centro, i paesi cù u so carrughji burdinali fini è e strade, cobbled noi turnà di stu pirìudu.

Christian Piacenza

Dopu à a calata di i cità di Roma schiettu aduttari lu cristianesimu, in 4-5 seculi ci hè tutta custruzzione di lochi di cultu. So Piacenza (Italia), induve u straneru accumpagna s'arricchiu da cattidrali Christian ntirissanti, inclusa in u novu giru di a so storia. A cità ricchi custruitu parechji tempii mpurtanti, la attività principale di i residenti search - hè u cummerciu. Da u 10 u seculu ci sviluppa u largu di classi marcante. Lu piriudu vistu u rapid growth di custruzzione in i cità ci sò tanti monumentu ntirissanti di architittura medievali. In u 13 seculu, tutti nantu à a putenza Piacenza supratuttu in i mani di Alberto vaccina. Hà fattu assai per u più u sviluppu di i cità. A stu tempu, Piacenza (Italy), attrazioni, chi vi complement un numeru di uggetti impurtante, addivintau nu granni centru di la cultura e lu cummerciu.

In u 13 seculu, l 'alta sucetà lucali sò lotta longhi di a putenza, chì tutti assai a so difisa. Stu corrigée duranti lu regnu di u genaru Visconti, chi custrueru la risistenza lucali. Ma prestu fù distrutta in u cursu di quasi un seculu di esercitu trà u Visconti e Sforza. In lu 16u seculu, a cità facìa parti di lu Ducatu di Parma, Piacenza e principia un piriudu di e furtificazioni rinfurzà e custruzzioni. Over i seguenti seculi, l 'a cità hà curputu passò da a manu, a manu di differente magistrati, ma sempre firmò un stabilimentu mpurtanti nta l' Italia sittintriunali. Stu cunduce à una Ndibulitusi impurtante di a cità. Solu in a fini di u 19u seculu, Piacenza pigghia un piriudu chiuttostu la stadda, partendu da l 'Italia unita.

straneru principal

Piacenza (Italia), induve limiti sò culpisce splinnuri e diversità, ha mantinutu vistichi di a so storia turbulente. À mezu à u principale i siti di ntiressi turistica sò:

- Duomo. Cattedrale Main custruitu in u 12e seculu, attaccaticcia la scala e splinnuri di dicurativa. U so facciata hè studiata cù lucido, rosa e spagnola, oru-gialli, studiata cù cariatidi e capitali fantasia di culunnati duppiu;

- Farnese palazzu di u 16u seculu. Stu bastimentu munumintali vota feci com'è un riparu sicuru di lu duca, è oghje hè di campagna qualchi musei assai ntirissanti. Degnu di attinzioni di prisirvari la industrial ricchi di u Palazzu;

- Palazzo comunale. A custruzzioni unica in u stile di broleto Lombard, fù custruitu à u fini di u 13 u seculu. I frazzioni di lu rosa, lucido, palazzo, facciata, è a so cima hè doti eccezziunali, mattone maison à la forma di formi moderna.

straneru dinù impurtante Piacenza - un cattidrali. Ci sò circa una duzina. Lu cchiù ntirissanti sunnu li Basilica di San Francesco, u Chiesa di San Sistu, St. Anthony è di San Francesco, Basilica di Santa Maria di Campagna.

E cose à fà

A maiò manera à mischjà u turismu culturale cun diliziu gastrunomica - un viaghju in Italy. Piacenza e Parma - sò dui di u più grande cità di u ducatu, chi per attivà i tinuti à tastà a cultura è di cucina di u rughjonu. Digià traduire nomu la cità di ( "piacè, piacere,") dice chì in stu locu pò esse un bon tempu. À spessu vene quì appena di tastà i vini di a grana di cucina italiana unichi. Wine pò piglià più chè un ghjornu, ci sò tanti pitanzi differente.

facts, intarissanti

Visite Piacenza, u prughjettu chì hè discritta in l'artìculu ùn parlerà ST. Sistu. Na vota ca si di stu tempiu statu pigliatu da l 'artista italiano Raphael, si crea un altare di u famosu Cappélla Scistinn. Havia statu cacciatu da a li mura di la chiesa, in la fini di u 18u seculu, è vinnutu oghje pò esse vistu in l 'Gallery Dresda.

Piazza Cavalli ferma u so aspettu, medievale, quì, nunda hà cambiatu dapoi a fini di u 18u seculu. U dicurazioni principale di u quatratu hè u Palazzo gotico, custruitu in u tardu, 13e siècle.

In u Palazzu di i Farnese, vi ponu vede lu manufattu unica in u museu a cità - "Piacenza fegato". Stu scultura in bronzo di fegato, di pecuri, chì hè creatu da l 'Etruschi è hè studiata cù i nomi di divinità Etruscan.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.