News è societàFilusufia

Patristics Western: i rapprisintanti di l 'insignamenti fundamentali è cuntenutu

In la furmazzioni dâ tiuluggìa Christian e filosofia hà avutu un rolu di tempurale in un tali direzzione comu lu A.. I rapprisintanti di stu stratu di riflissioni religiosa hè à spessu chjamatu dinù u Fathers Church, induve u nomu da a parolla Latinu Pater, chì hè, babbu. In i primi tempi di a filosofia Christian di ste persone era spissu capi parè in cumunità cristiana. Iddi macari subisci lu ripiegamentu di domma di parechje tematiche assai impurtante. Stòrici sente lu piriudu A. di principiu di u Cristianesimu di lu sèttimu seculu dC. U studiu di stu pirìudu, oltri ca comu so principali rializazioni hè prumessa scienzi particulari.

periodization

Tradizione, stu spaziu di pinzeru Christian hè divisu in occidintali e urientali. In autri paroli, stamu parrannu di l 'Imperu Rumanu (lu latinu) è A. Grecu. Stu gruppu hè basatu nantu à a lingua in u quali l 'Major opere di stu pirìudu scritti. Sibbeni arcuni di l 'Fathers timendu smetti in tramindui Orthodoxy è Index. Chronologically, A., rapprisintanti di cui sò discritti in issu articulu hè spartuta nta tri pirìudi principali. Nizziali durò finu à u Cunciliu di Nicea in 325. U heyday di a so carica per up à 451 anni, ma i dicadenza cuntinuau finu a lu VII sèculu.

Epoca finu à u Cunciliu di Nicea - la nizziali

Tradition dice dinù chì in i primi tempi ci hè digià una A.. Rapprisintanti scrisse a so prima testi è rigulamenti di a vita, chiesa liturgique. Di sòlitu s'attribuisci a Fathers di a chiesa, e l 'apòstuli, ma dati stòrichi supra lu firmati assai nica. Pò esse chì cunniscia comu tali, francu chì Paul, Petru, Ghjacumu è altri so discìpuli di u Cristu. A prima rapprisintanti di A. chjamatu dinù u Fathers Apostolicu. Ntra li pudemu rammentu Clement of Rome, Tertullian, Ciprianu, strutture è Novatian. À ringrazià à elli, furmò lu patristics Western. Ideas e li rapprisintanti di sta tendenza sò principarmenti assuciata incù una scusa di lu cristianesimu. Chì hè, sti pinzatura hanu pruvatu à capisce chì a so fede è la filusufìa megliu chè nunda, ma assai megliu chè i pagani.

Tertullian

St'omu passiunatu è uncompromising hè un circadore cun Gnosticism. Puru ch'ellu passò a so vita impastughjata in apologetics, hè pussibili à dà u palma di la criazzioni di l 'domma chiesa, principiu. Iddu expounded i so pinsamenti ùn sò chjamate - in i travagli di u theologian esse trovu argumenti mixte circa mitaètica, ntirsizzioni e psicoluggìa. Ci pò diri ca chistu è un riprisentante unichi di A.. Micca per nunda, in a cumpetizione di u so ingagiamentu à orthodoxy, à a fine di a so vita, si juncìu la Dissident nella Christianity - Montanists. Tertullian fu accussì forti nimicu di i pagani, è u Gnostics, chi, attaccatu cu 'accusa di tutte antichi filosofia in generali. Per ellu era la matri di tutti i heresies è diviazzioni. la cultura greca è rumana, da u so puntu di vista, hè siparata da l 'pricipiziu di u Cristianesimu, chì ùn si pò superari. Perchè u bè cunnisciutu-paradossu di Tertullian cuntrari a l 'attu di filosofia A.. Rapprisintanti di l 'èbbica cchiù tardu si n'andò una manera cumpletamenti differente.

L'epica dopu à u Cunciliu di Nicea - fioritura

Hè ora cunziddiratu l 'età d'oru di A.. Hè pigghia di u nordu di a litteratura scritta di l 'Fathers di la Chiesa. U prublema maiò di l 'èbbica classica - una discussione nantu à a natura di u Trinity, oltri a la cuntruversia incù u Manichaeans. patristics Western, quale i membri difesu u Nicene Creed, pò parrari di tali menti comu Hilary, Martin Victorine è Amvrosiy Mediolansky. L'ùrtima statu elettu vescu di Milanu, è i so opari più cum'è un sfogu. Era un gran putere spirituali di u so tempu. Iddu, comu autri culleghi, fu pisantimenti nfruinzati idei néo-platonichi, è hè un partigianu di a spiigazione allegorical di a Bibbia.

Augustine

Stu suprattuttu riprisentante di A. à a so ghjuventù era chinu di voglia di Manichaeism. U campanile di a volte di lu cristianesimu aiutau predica di Ambrosgiu. Successivamenti, arriciviu u sacrificadori nzinu a sò morti ch'ellu era u vescu di Hippo. Opere di Augustine pò èssiri cunziddiratu lu puntu cchiù iavutu di u A. latinu. U so principali travagli - "The Confession", "On lu Trinity" è "Cità di Diu." Per Augustine, Diu - hè u criticu più altu è à u listessu tempu di furmari lu bè è la causa di tuttu essendu. Si cuntinueghja à creà u mondu, e sta hè dunau in lu la storia di l'umanità. Diu hè sia u sughjettu è a causa di tutti i cunniscenzi è l 'azzioni. In u mondu ùn ci hè un girarchia di castità, è lu modu in quessa, cum'è aghju pensatu theologian, sustinennu idei comu Platoni l'eternità. Augustine cridutu chì a cunniscenza hè pussibule, ma ùn hè certu chì nè u sensu nè raghjoni ùn pò purtari a la verità. Hè capaci à fà solu una fede.

l apertura di l 'omu a Diu, e lu lìbbiru arbitriu, secondu a Augustine

À qualchi nuvità puntu fatta da tiuluggìa Christian chì A. rapprisintanti, hè u mantinimentu di i paradossi di Tertullian, ma in una forma pocu sfarente. Augustine accordu cù i so udiatu in u fattu chì l'anima umana hè da natura, Christian. Per quessa, u rialzamentu di Diu, deve esse per a so felicità. Oltri a chistu, l 'anima umana - un microcosimu. Stu signìfica ca l 'anima hè da natura, vicinu à Diu, è tutte e cunniscenze, di lu - chistu è lu modu di quessa, chì hè a fede. L'essenza di hè lìbbiru arbitriu. Hè dui-volte - hè male è bè. Tutti i gattivi vene solu da una persona di u quessu hè a so rispunsabilità. È tutte e la bona fatta solu da grazia di Diu. Senza ùn vi pò fà nunda, ancu s'è una parsona si faci chì tenga tutti i stessi. Pablo, Diu permette di l esistenza di l 'armunia. Augustine hè un partigianu di a duttrina di predestination. Da u so scopu, Diu, pri-definisce s'ellu l 'anima hè lu nfernu, o lu celu. Ma chistu è perchè sà quantu genti feranu a so lìbbiru arbitriu.

Augustine u tempu

L 'omu, comu aghju pensatu u filosofu Christian, a putenza più di u prisente. Diu hè u listessu - u pruprietariu di u futuru. Nanzu a creazione di u mondu ùn ci era micca tempu. È avà si tratta piuttostu un cuncettu custumi. Avemu u sacciu attinzioni, in rapportu incù u passatu cù u ricordu, è l 'avvene - cu tanta spranza. E, sicunnu a Augustine - hè u chjassu di a vindetta di l 'autunnu e di a salvezza è nova la vita in Diu. Cù u duttrina di u tempu cunnessi, e la sò tiurìa di dui status - tirrenu è à Diu. U raportu trà elli hè assai fenomenu - hè u esistenu è lotta à u listessu tempu. U mondu tirrenu hè suvitatu una ascesa e caduta, è u piccatu di Adam era micca solu in u fattu ch'ellu ricusò di ubbidì à Diu, ma chì hà sceltu e cose piuttostu chè perfettu spirituali. U solu riprisentante di u regnu di Diu, in terra, chì duvia accade dopu à a fine di u tempu, una ghjesgia, una mediator trà omu è di u mondu supiriuri. Ma theologian ricunnisciutu, ci hè dinù assai di pàglia. Pirciò, si una persona hè destinatu à livellu di felicità, si pò saria feremu senza la cresia. Dopu tuttu chistu, Ddiu cci pruponemu lu. Valutazione Tiuluggìa di Augustine hè assai ambiguu, parchì a so idee sò sirvutu comu lu significatu di dogmas Christian, chì sò prisenti per una mila anni e preparatu a Riforma.

periodu di dicadenza

Cum'è ogni fenominu storicu, variu e A.. U so raprisintanti anu iniziatu à impegnà in Affare di più pulitica piuttostu cà Bulgakov. Sopratuttu quandu si principia a furmari l 'rivindicazione papatu rumani a lu putiri seculari. À mezu à i filosofi ntirissanti di ddu tempu pò esse chjamatu Martianus Capella, Pseudo-di Dionisiu, Boethius, Isidore di Siviglia. Apart leva Pope Grigoriy Veliky, chi veni cunziddiratu l 'urtimu gran scrittore èbbica A.. Tuttavia, ci hè pà micca solu per riflessu tiulòggicu, comu di l 'ordine in ch'ellu codified i precetti di u cleru, è e cumpetenze urganizazione.

A principale difficultà di A.

U patri, église, pinsau di canta u populu pianu di Diu, riguardu à l 'è lu locu di lu cristianesimu à mezu à i culturi vicini (ghjudaisimu, Hellenism, i tradizioni orientali). Arrivaru a la cunchiusioni chì cunnosce a verità essential hè naturalmente impussibili. Hè induve solu da lu sonu. Iddi accordu ca lu munnu fu criata da Diu, fora di nenti, ci hà un principiu e na fini. Hanu datu ascesa di un theodicy piuttostu una bella lingua, sicondu a quali, a stessa principale hè un omu gattivu, un tintu usu u so lìbbiru arbitriu. A lotta cù i currenti Dissident arisen categoria e fora di la chiesa, oltri a lu sviluppu di la ritorica appuntutu penna è curia sò fatti u so campionu prodottu ciuritura di pinzeru Christian. A., e li rapprisintanti di i principali idei chì sò carattirizzata sopratuttu, hè u sughjettu di un mimetisimu di tanti seculi in dui tradizzioni urientali è uccidintali di la Chiesa.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.