News è societàFilusufia

Intentionality - ciò chì hè sta? U prucessu di evoluzioni di u concettu è impurtanza di

Puru l 'antichi li filòsufi era interested in pruvàrinni ciò ch'eddi sò parsoni in a permissione di certi atti. Perchè una persona direzzioni u so attinzioni e sentimenti supra ogni uggettu, è l 'altru - u assai oppostu. In quelli ghjorni, hè statu pensatu chì hè ghjustu un naturale rinumata particulari di l 'individuu, a so arma, causata da u dispusitivu.

Dopu, ci sò stati parechji versioni, ca addivintau la basi di un tali cosa comu intentionality. Hè latinu (intentio) significa brama, o di a direzzione. U fenomenu di a cuscenza umana hè studiata da Psychologe, li filòsufi e linguisti in i nostri ghjorni.

U cuncettu di valuri

Intentionality in filosofia - un custanti aspirazioni di la cuscenza di u mondu, è e rùbbriche, lu lustru cù una vista, a cunniscenza è dà li significatu. In i tempi di scholasticism medievale, per esempiu, ci hè una sfarenza trà i veri è l 'uggettu imaginariu.

Intentionality di cuscenza - un finominu mentale chì permette à una persona à truvà i rapporti trà i sfarenti aspetti di u mondu, à tempu esistenti e imaginariu, criannu una numerosi varietà di pircizzioni di la rialitati. Ogni sughjettu hè particulari à u so gruppu di stimi di l 'uggetti e finòmini circondu, ma ùn ci sò carattiristichi cumuni à tutti i populi - Certu, fantasia, pircizzioni e anàlisi.

A diffirenza in sentimenti d'ogni individuu ver di u stessu ughjettu, hà campavanu funziunalità cumune - hè u so studiu, piuttostu cà l 'espirienza di lu. U carciarati di dulore, per esempiu, hè vera, è si face u sensu di un omu chì hè suvitatu lu. Hè u listessu cum'è l 'oggettu di sapè, hè ùn cuntenenu u sensu è ùn pò causari emozioni.

Di l 'filòsufi cumbattivu di intentionality - hè u duminiu di la menti umana à creà u so mondu pienu di uggetti e fenomenu, a cui si dà sensu è valore. In stu casu, ùn ci hè nudda distinzioni trà i veri è i rialità invintata.

In filosofia philologica è phenomenology di tiurìa intentionality - hè unu di i cuncetti funnamintali. Grazie à u so rapportu particulari stabbilutu trà i menti, a lingua è di u mondu. Assirvazzioni di l 'oggettu hè assuciata incù u so simbulu linguisticu è un postu in rialità, è qualchì volta micca. studiu propie di u sughjettu, accumpagnati da i mezi à definisce logically so proprietà di e rilazione cù u mondu sanu, pò dinù esse solu un attu di cuntimplazione.

identité Perler

Stu bè cunnisciutu-filòsufu cuntimpuraniu di Switzerland era natu 17 di marzu, 1965. Cum'è un prufissori e maistru di filosofia aperta à l 'Università di Corsica, ci fù cunnisciuta di u mondu com'è un scrittore identité Perler. "A tiurìa di intentionality in lu medievu" - u so travagliu di primura nant'à u sviluppu di a filosofia da 1250 aspra di lu 1330.

Dopu à tocca à u funziunamentu di u tempu comu li filòsufi comu Foma Akvinsky, Peter Ioann Ulivi, Duns Scott, Petr Avreol è Montsouris, Perler poi intentionality 5 tipi:

  • activité identità furmali fù cunzunanti Aquino, cridete chì intentionality - stu mètudu spressione cù ntilliggenza, chì permette di l 'oggettu significatu solu à traversu u so paraguni cu suggetti simile, o cumunu di e so pruprietà. Per esempiu, u cuncettu di "enti vivant" significa 'rispiru, muvimentu di e funzioni sughjettu, sottu à u categuria chì la pirsuna s'avvicinò, è l' animali.

  • assu attiva di capacità cugnitiva di u tippu pruponini Peter Ioann Ulivi, un monacu Francescani chi biviant in l'anni 1248-1298. Iddu hà cridutu chì in u prucessu di a mitacugnizioni di l 'oggettu, chì ùn micca i studianti di u so sughjettu. Chi è, ritruvà solu nantu à u studiu di un oggettu, o fenomenu n gradu di stenda sapè umanu avvinta.
  • Type oggettu CP Duns Scoto, cuncettu voglie u prima l'documentaliste hè assuciata incù a cuscenza orientatu à studià u sughjettu o di u so sapè fà. In stu casu, l'esistenza di cose specifichi arrivare particulari à i so carattiristichi e fù dicisa comu "issu".
  • Type la prisenza di CP Petra Avreola c'è l 'attu, comu lu voli à fà l' attu. Per esempiu, un piccatu, - ghjè u ntinzioni di l 'arma.
  • Type segnu naturale Montsouris significa ca li cosi sensu particulari solu perchè ùn esisti.

Cusì, Perler ( "tiurìi di intentionality in lu medievu") hè un cuncettu propiu da 5 mudelli, ognunu di li quali hè particulari à u so parè nant'à u pircizzioni di u ritrattu munnu, e so piante da membru è fenomenu. Chi hè u pinzeru filusòficu di l 'anticu sage era la basi dâ muderna dibattiti scientificu.

Franz Brentano

Affacciari la tiurìa di intentionality in lu medievu, divinni l 'uggettu di studiu dû futuru ghjinirazioni di scentifichi. So, Franz Brentano, pissicoluggu austrìacu e filosufu (natu in 1838-m, è mortu in u 1917), cum'è un prete Cattòlica in 1872, lassò la ghjesgia di u palu di u titulu di prufissuri di filusufìa. Prestu, iddu fu scumunicatu di lu so worldview, è in 1880 spugliata u titulu à prupiziu.

A basi di a filosofia di Brentano hè una cumuna siparazzioni di finòmini fìsici e mintali. Iddu hà cridutu chì in lu prima casu di intentionality in rialità ùn, mentri in la secunna - sta cuscenza, chì hè sempre sughjettu. Si hà à fà cù e cose, s'ellu ùn sò veri, o micca. Da u so cuncettu di più evulùtisi sta tendenza a scienza, phenomenology.

Fundatu in u so scuperti, Brentano sviluppatu u tiurìa di la verità. Per esempiu, ci hà cridutu chì a spiigazione di e rùbbriche di cuscenza č à trè livelli:

  • Pircizzioni, tramindui esterni, à traversu i sensi, e la, a liveddu emutivu internu.
  • Flashback - cunniscenza particulari di l 'uggetti sughjettu.
  • Canzone - la canuscenza ginirali accettatu circa l 'oggettu.

Turnatu a sta cunchiusioni, Brentano sughjirisci ch'è, di u sughjettu hè a verità, di a so pircizzioni internu di u sughjettu, mentri la luce, hè u parè di parechji chì ponu esse interrugati. A so duttrina di intentionality cuntinuvatu è sviluppatu da Edmund Husserl. Iddu friquintau Discorsi l'Brentano in Vienna in u periodu da 1884 à 1886 anni.

pircizzioni CP

Brentano na vota "pigliatu" l 'idea di a direzzione di a pinzari oggetti in Aristòtili è i scholastics medievali, ca poi scrivi Perler ( "tiurìi di intentionality"). Iddu hà cridutu chì hè una strana particulari à i so sugetti, a priscinniri di s'ellu si ritrova in a rialità, o micca. Cusì, si scrisse chì ùn ci hè micca a fede senza oggettu, in cui a fede, speranza senza chi, ciò chì spiranza e la cuntintizza di nuddu mutivu, a so chiamari.

Pigghiannu la nuzzioni a l'Brentano of "intentionality", Husserl dete un altru sensu per ellu sta parolla ùn hè micca apprupriati a l 'uggettu e ritruvà u so menti (riflissioni).

Phenomenology - la scenza di uggetti e finòmini studiatu empirically. Husserl, u fundatore, hà cridutu chì una vista, cumpleta di l 'uggettu pò esse creatu solu in un info, cumpleta è ripetutu u so studiu. Era quellu chì si sviluppau lu cuncettu chì intentionality in filosofia, hè u rapportu di a cuscenza e pircizzioni.

Sicondu à ellu, u voglie hà carattiristichi chì urganisazioni chì parti di la menti chì hè incaricatu di a racolta di dati circa un oggettu per mezu pircizzioni e li unisci in un mondu ammaniti. Chi hè u sughjettu di studiari comu si nun esisti, finu era un attu di cuntimplazione.

cunnissioni eidetic

Husserl cridiani chì u core (menti) hè u corpu, a so rispunsabilità per a mitacugnizioni. Duranti l 'espirienza lu cori pò dilli la attinzioni di cuscenza di l' uggettu, pruvucannu la alarme. In sta manera, hè stata a cuscenza intentionality. Husserl nutari chi solu a causa a direzzione è assu o di truvà u bene in rialità (Eidos munnu). Stu fonda un rapportu eidetic, ca lu risurtatu in un finominu psiculoghjche furmò in la menti.

Iddu dinù fattu una distinzioni trà u fenomenu di livellu mentale è fisica, hè ùn hè micca sempri fiducia cu l 'attu di cuscenza, o fu l' uggettu chjamà in u mondu reale. Per esempiu, i ghjovani era à un cuncertu scogliu.

Certi pirsuni miludia stu tipu di mùsica, altri - no. Chì hè, un omu hè evidenti voglie di a cuscenza, chì u messe nantu à u pircizzioni di sonu, criannu accussì rapportu eidetic. A risposta à u soldu, di a cuscenza si messe veni à u cuncertu.

L'altri voli micca statu furmatu, postu chì a cuscenza hè permette à circà altre mùsica. Intantu, u gruppu cuntinuatu à ghjucà, criannu Eidos travaglia da u so populu corsu hé.

cuscenza CP

Sè intentionality Lumières medievale - la prupitati di l 'oggettu è di Brentano - prucessi psiculoghjche stu mondu in u sughjettu, puis Husserl ambiguitati stu cuncettu cù a cuscenza stessa.

Iddu hà cridutu chì a voglie - hè ogni attu di a riflissioni, sempre internu di, hè a so pruprietà. A priscinniri di l 'vera oggettu di a cuscenza, o micca, di ogni prucessu pensamentu hè sempre diretti à ellu, è u liatu.

Per Brentano intentionality hè stata liata à atti mintali, sicondu a quali l 'uggettu cognizable pigghia a so' esistenza immanent, chì ùn hè micca fora di a cima di sta sperienza (amparera). Cuntrariu di u so maestru, Husserl ùn trattanu di u sughjettu nantu à chì à ritruvà la cuscenza, ma di mette CP chì dà u so cuntenutu. U assai esistenza di l 'uggettu di novu.

As sviluppatu u cuncettu di "intentionality di cuscenza", Husserl allargà u so funzione, si vultò in una drupal cumpleta. U prugettu di a so filusufia ùn hè ghjustu carattirizzata di la menti umana, ma dinù una forza, grazi a cui l 'attu di sapennu u sughjettu. Per esempiu, quandu u valore atti teorichi di a cuscenza, stallati novu uggetti di scienza.

Ppi l 'attivitati CP di riflissioni, vi pò fighjulà la nascita di sentimenti è scopi di e so struttura. À u listessu tempu ch'elli ponu avè una vera basi, cunfirmatu da lu cincu sensi, oltri a fondo, spirituali. Hè u spiritu forma l 'uggettu e duna lu significatu. hè "mediator", chi Husserl datu una definizione di "noema" trà ellu è i sentimenti.

Noam hè nnipinnenza di l 'oggettu, cusì la menti pò piglià per assicurau l' esistenza di un oggettu, o fenomenu, chì in u mondu reale solu ùn pò esse. U Populu ùn mpurtanza comu impurtante in a so azzione maiò in lu ciriveddu umanu. Per esempiu, una persona chì hà decisu ch'ellu hà un k seria perchè hà una twinge in u so latu pò fari lu veru, s'ella hè sempri dissiminati o atti à osservanu sìntimi rigulari.

eidoses identificazione

À tutti i tempi, Lumières interested in la quistioni di quantu à identificà u criticu di e cose. Oghje, stu prucessu hè chjamatu u mètudu di riduzzione phenomenological. Hè basata nantu à traspurtatu, crea a cuscenza pura, fora di quali hè u restu di u mondu.

Stu mètudu vinni usatu assai prima di l'Husserl St. Augustine (354-430 francese gg.) È Rene Dekart (1596-1650 francese gg.). It attrattu da u fattu chì hè a cuscenza pura apre u significatu di Eidos. Rializà issu, scienza phenomenological prupone 2 tippi di traspurtatu:

  • A prima cosa à lagnà si lu rifiutu tutali di u mondu fora, è u so sapè fà, o 'idei di l' oggettu esse studiatu. U wording, chì si chjama u sughjettu è a pruprietà chì si "falsu", sò arrigistrati in a menti. Sopra, hè necessaria à alzà a vìnciri. Cù stu approcciu, la pirsuna sarà sfassatu di i oggettu cum'è s'ella ùn esisti è ricunnosce u so eidos. U prucessu ùn deve ntirfiriri ccu la ghjurnata, bassu, a verità religiosa, scientificu o di mitologicu circa iddu e cuvirnau fora ogni dirittu. Dinù, hè ùn conta a rialità di l'oggettu.
  • Sicondu à a seconda tipu di cuscenza cavallieri i "cunchiùdiri", è micca solu di u mondu esternu, ma la "I" di u sughjettu, comu parti di i rialità a cui iddu campa. Cusì, ci ferma a cuscenza ricci pura stranieru, chi ti tene valevule è unu di i so cumpunenti - l 'arma. Cusì ùn ci hè una cunniscenza di l'essenza di i oggettu esse studiatu, hè, senza l 'esse integratu di una rilazioni persunali à ellu.

Tutti i sapè chì esiste nant'à u sughjettu, sò dirivati da la cuscenza, criannu un tutta a discrizzione di una caratteristica solu di a so pruprietà.

A struttura di primura di a cuscenza

prublemi di sviluppu di intentionality di cuscenza hè una ricunniscenza à Husserl, chi creatu un mètudu di truvarisi fora zoccu custituisci fenomenu. So, iddu pruponi:

  • Spinghje a menti umuri, in u quali cuscenza, si ne in u stessu, disprezza cumplitamenti tribunale è micca mpara da a so spirienza o di miluna, ma da fora.
  • Aduprà attinzioni non-judgmental. Stu permette à voi à dicisti ca lu munnu, fora di la menti ùn esisti micca, chì a stessa hè digià un pattu è eliminates i segna "I".
  • Cumprendi un spaziu di cuscenza pura, in u quali u sughjettu si fanu di tutti i mezzi è di a so sperienza è a cunniscenza di u mondu. In issu statu ci sò solu forma chi hannu nuddu cuntenutu.
  • A poco da u sintimu in la rialità di u mondu, è fighjulà lu palazzo Eidos. In stu casu, u so essenza hè manifistaru in lu sughjettu, cum'è un fenominu è quarchi cosa assolutu.

À sviluppà a so filosufia, Husserl pruvatu à truvà in pura subjectivity, i pussibilità di pigliatu i risultati cu valuri essendu valori.

Cosa hè veru, dentro

Intentionality in linguistica si rifirisci a direzzione di a cuscenza in u qualchi oggettu. Cosa hè veramenti passa nantu a grana ellu durante u prucessu di a mitacugnizioni, si tenga chjaru cuncettu filusòficu di Husserl.

u termine "a cuscenza pura" pò dì u so sustegnu, la miseria full, hannu lu stissu significatu comu "u spaziu viotu"? Comu si girò fora, si nun si stendi da la vita è ùn ponu esse pienu da ogni uggetti, cum'è a èssiri l 'ubligatoriu. Cuscenza - hè sempre una maghjina di calcosa.

Ancu s'è vo publicava da i rialità esterni, si nun finisciu di pruittari lu da sustituì u mondu luce di u cunflittu. In fatti, ùn pò esse, dentro, perchè si trova fora di sè stessu. Ancu s'è una parsona hè impastata da una traspurtatu à l 'assai fondu di a so cuscenza, si finisci a divintari e "ittari" it out dinò à e cose.

Phenomenology cum'è un mezzu à vede u mondu

Comu si girò fora durante u sviluppu di stu campu di scienza, intentionality hè micca solu i menti (pinsamenti, percezioni), ma dinò u so cumpunenti individuale, cume primure, emuzioni, intuizione è altri.

Sicondu a Husserl, la pircizzioni - hè sempre Lighjendu qualcosa, per esempiu, u sughjettu, mentri u tribunale - hè à capisce u so cuntenutu. Cuscenza hè u fundamentu, ntra cui sò furmate e sò facenu tutti li tipi d 'attivitati umani.

Basatu nantu sta, la menti è lu criaturi di tuttu attornu, ùn vi ponu sparte, o prufananu so sincerità. Hè impussibile à pruvà à discriva, o "tocàt" à ellu qualchì idea. Sicondu a cuncettu di Husserl di u fenomenu di a cuscenza hè chì hè self-abbastanza, è hè quellu chì apre 'esistenza di pirsuni.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.