FurmazzioniScienza

Nuvola I e cintura Kuiper - u ritagliu di u corpu sistemu sulari

U Santoni - una cinta hypothetical intornu à u sistemu sulari pienu bea finu è corses. A data, nè di u telescopiu ùn hè ancu stata capaci di detect com'è picculi oggetti à una distanza, ma un saccu di provi circumstantial mosciani chì à u cunfini luntani di u nostru sistema sulari ci hè un 'educazione listessu. Però, ùn cunfùnninu lu saccu Kuiper è I nuvola. A prima hè dinù simile à u saccu astiroidi , e cumprenni assai picculu inseme. Hè statu rapiu pocu pocu, in i dui mesi millennial, quandu hè statu scupertu chì fora di l 'lunar di Plutoni l'intornu à u sole, BERTOLINI corpi cilesti, parechji di i quali sò ancu più chè u nonu pianeta, ma micca tutti li avianu un chjaru è viutatu lunar, arricchisci purtannu tutti in u so trajectoire sottu u maiò di l 'àutri. Bœuf: nant'à a unu a manu, si pò mancu esse chjamata un pianeta, ma nantu à l 'autra manu, secondu a so' grannizza ch'elli sò più chè Plutoni. Mentri li scienziata mudernu per a prima volta in a storia creatu un chjaru a lista di criterii esse scontra da un corpu cilesta di vèstinu statutu di u pianeta. Cum'è un risultatu, ci hà persu chi so statutu. In 'ssi ultimi anni, scentifichi anu scupertu dicini di oggetti in lu saccu Kuiper. U più grande di elli - Eris è Sedna.

È ciò chì hè u I nuvola?

Sè l 'uggetti cintura Kuiper sò famusu disponibile à telescopes mudernu, u corpu di u nuvola, luntanu da u sole, à un lume-annata. Guardà à una distanza direttamente in u so telescopes ancu abbastanza difficiuli. Cusì Astrophysics scupertu dicini di pianeti, ancu in altri sistema stella, ma, Prima, ci hè guasi tutti i pianeti di giganti, comu Giovi, e secunnu, iddi nun esempiu da elli stessi, ma a causa di l 'effettu gravitazziunali nant'à u so stelle. Però, l 'I nuvola hè iniziu ci manna bundanza di testimunianze di a so esistenza. Seus chistionendi de corses chì vene cù custanti periodicity in u sistemu sulari, cum'è l 'ànghjuli di stu settore. Pò dassi chì a più famosa esempiu hè Halley. I I nuvola, fù numinatu in onuri di l 'shi Olandese, chì in lu mezu di u seculu XX, prividiri so scuperta, basatu nantu assirvazzioni di corses-longu pirìudu. Sta zona, oltri cintura Kuiper custituitu di TNOs, chi, a turnu, sò cumposti principalmente di Ghiaccio, è methane, carvoniu, cianuru gocce, ethane è altri prudutti. Hè assai prubbabbili ca si pò rotated è uggetti petra.

L'origine di a sfera

mienzu Modern crede chì u Kuiper Cintura, a nuvola, I - hè ciò chì hè lassatu di i materiali chì furmò lu sistema sulari, ma ùn sò incluse in lu so cumpusizioni di ogni unu pianeta. About cinque miliardi d 'anni fà, a maiò parti di i prudutti chì avirrissimu a prima generazioni di stelle (chì hè furmatu abbastanza subitu dopu à u Big Bang) com'è un risultatu di seriu è milioni di anni di compaction statu trasfurmatu in un novu star - u sole. A piccula parte di u tubu discu protoplanetary accolta in blocchi salti è furmatu i pianeti di u nostru sistemu. U restu di a pòlvara è picculi oggetti solare ittaru nantu à a riva di u sistema solare, furmannu la cintura Kuiper, è sfera assai assai luntanu di u nulu I.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.