News è societàCultura

N'idioma cù a parolla "dente": valore esempi

In la lingua Russian ci sò parechje frase bè impiantata-, unità cusì-chiamatu phraseological chi avemu aduprà guasi ogni ghjornu. Sta frasa, chi, comu 'na règula, hannu un sensu figuratu.

È in stu articulu noi vi taliarlu qualchi virnàculi cù a parolla pòpulu "dente" aduprà in la sò parrata. Vergogna frase pò cuntà à u mìnimu una duzina. All di li sò differente in lu significatu è sò spessu trovu in u lessicu.

"À¸²à¸šà¸à¸ principiatu Parlare"

Stu idioma veni usatu assai spessu, è mosciani chi la pirsuna, verso quali prununzia sta frasa, circannu a terra move nantu à un altru argumenti, distracting u so cumpagnu da a lu scopu principali, o un tentativu di l 'omu.

È ci hè una espressione di i vechji i tempi è a storia di u so presenza hè assai sèmplice: chuchotant sussurru vinniru cu toothache arechja umana differente e parolle, à distrarre, "parrari" toothache.

Per esempiu, qui tali sprissioni palesani u criticu di a frasa:

"Tu nun pruvà quì i denti"

"Nun c'è bisognu palaver, dì à essenza."

"U dente hè"

Stu idioma pò sò più cunnisciuti "sharpening dente" forma, ma i so valori hè u listessu. Volesi dì à travaglià un pianu di vindicà si di qualcosa, a nascondere zerga, noia persunale. Cum'è un esempiu, ci pò citare i seguenti sintenza cù a parolla "denti":

"Iddu porta luntanu in lu dente di chì ellu hà fiascatu."

«Dapoi u tempu Corsu a francisata troppu hè un Vindicatif contru à unu di i nostri cumpagni."

"U denti erupted"

Sta sprissioni veni usatu quannu vo vulete dì chì una parsona nantu à cosa ci hè statu un gran disideriu, qualcosa ch'ellu assai assai recherche arrivare.

"Quandu aghju vistu stu padrona, I appena erupted denti."

"U piattu ochji tantu vìantu chi ochji inflamed e denti."

"Per cunnosce da lu cori calcosa"

Un altru idioma chì ghjunse à noi da u passatu parechji seculi. Si na pirsuna usa sta frasa significa ca iddu lu sapi nuddu argumenti o quistione di sè da lu cori, tantu ca nenti a lamentu circa.

L'urìggini di sta frasa hè à cuntrollà sempre u sputicu di un dramma u denti. Esiste, à verificà s'ellu la munita d'oru, si cci capia strata i denti. È s'è Obed n'anticchia supra lu firmò, dopu, i veri munita.

"Oghje aghju messu tutta Priparati di l 'esame! Tickets cunnosce da lu cori ".

"U denti supra lu cuttuni"

Stu idioma ghjunse dinù da i tempi antichi. Oghje, certi omi mistakenly cridiri ca stamu parrannu di denti umani, è quì hè per quessa. L'essenza di sta sintenza - a campà da a mani à a bocca, quandu ùn ci hè nunda à manghjà, o nun hannu abbastanza risorse di sunnu. Sta sprissione hè assai bè cunnisciutu oghje. Ma "in lu cuttuni" in stu casu, ùn pila, su so 'dìanti, e lu denti di parechji arnesi campu - Rakes, à ruban, perchè, quand'elli ùn sò micca bisognu (no stagione, nè i culturi), i so denti sò Accatastato nant'à un largu.

"S'è no cumprà un novu frigorifero, vi Basta solu aghjunghje i denti supra lu cuttuni."

"No soldi, ancu denti supra lu cuttuni sviluppati".

"Vetreria era chattering"

Cusì si pò dì circa un omu chì, s'ellu ùn hè assai fretu, o assai di scantu, e trimava.

Vergogna virnàculi cù a parolla "dente" hè ancu facile à sente in la vita bassu. Sta sprissioni ùn causari pò, postu chì si discrivi l 'essenza di a frasa, ùn ci hè micca sensu metaforica. Per esempiu:

"Vai fora subitu in a casa! U fretu hè cusì chì aghju denti stati chattering. "

"À¸²à¸šà¸à¸ fame si"

L'espressione "denti overeat" ind'a lu stissu significatu di lu più bè cunnisciutu-Opere ", cane manghjà." Sti virnàculi cù a parolla "dente" hè vulia dì chì una parsona fatti spirienza, acquistatu cumpetenze di i sèculi, aghju ricevutu un sapè fà impurtante in una certa sughjettu.

Ancu quì assai di spirienza in una certa manera, la sprissioni "denti manghjatu".

"Iè, mi sentu u sti fatti, avemu manghjatu tutti i denti."

"In stu casu, ùn aghju micca outwit, I mangiau lu denti."

"A dente di un dente"

Ognunu sà sta sprissioni biblica, comu "un occhiu di un ochju, un dente di un dente." Sta sprissioni hè di significatu littérale. I leghji di Diu, à l 'ebbrei iniziatu u duminiu chì s'è quelli chì à pruvà à essa lu so' prossimu, ci tocca à vultà tutti u listessu: "frattura di frattura, ochju di occhiu, dente di un dente." Di sicuru, murali Christian orrore, perchè vindicà si cundannati da a Bibbia. Ma noi sò s'arricorda capisciu phraseologisms, o piuttostu, u so noms de parte, chì hè dinù chiaramenti discrivi l 'essenza di a frasa cum'è un' espressione di u mondu.

As addiventa sprissioni cumuna discrivi l 'ssu locu, cum'è grossa, chì hè cunziquenza aquivalenti a una risposta à u preghjudiziu murali o umanu.

"As tu fattu cun mè, è I Mulateri Di L'fà. A dente di un dente. "

"À¸²à¸šà¸à¸ ùn sò erbaccia"

Stu idioma veni usatu pi discrìviri comu la sò prupitati e ghjente. Marcatura so una cosa: chi significa ca si d'dura pè ottene clings calcosa, o inaccessibility.

Sè noi sò capisciu u sughjettu, a spressione hè aduprata in stu modu:

"U chiovu ripete punta à u bordu - Ùn erbaccia i so denti."

È s'è no veratimente una parsona, hè usata in un sensu figuratu (un esempiu hè datu di òpiri littirari):

"I Mulateri Di L'dà issu una casa di un certu tempu. Sè vo catturà u Gorgol - denti nun erbaccia. È voi francisata troppu hè quessa, aghju sempre coglia I po '. "

"Ùn Hè troppu duru"

A frasa bè cunnisciutu-. Avemu aduprà quandu vulemu à dì chì un compitu particulare micca noi pò pagari. U Populu ùn conta, micca abbastanza spirienza, canuscenza o di forza fisica, u criticu si mantene u listessu.

"Oh, ssa, montagna, I digià pò micca trattà".

"As longu com'è I micca pruvà à risolve i pinseri, si pò micca à mè trattà".

virnàculi mudernu

Ci sò virnàculi dinù cù a parolla "dente", chì ùn vede tantu longa fà, ma hè puru anchiamènti usatu è canusciutu di tanti.

Sti sprissioni bè impiantata-, per esempiu, prividia la frasa "ogni pede dente". Cusì si pò dì quandu vonnu diri circa ignuranza o mancanza di cunniscenza di ciò chì hè pusitivu, o 'essenza di una quistione.

"I sugnu in u naturalista traces di ogni pede dente".

"- Cosa hè accadutu quì?

-. Nun sugnu in u pede dente "

Un altru idioma ghjunse à noi da u lessicu di i criminali - "I Epargne." Sta sprissioni significa chi la pirsuna nun si trovani in ogni casu, si tene a so prumessa. A so siconda significato - self-ghjustìzia, è simili a lu significatu di la sprissioni "di sicuru", o "chjaru cum'è ghjornu."

"Comu aghju dettu, cusì sia, I Epargne."

Si mangianu i sprissioni di u fattu chì una persona in cunniscenza, ùn ci hè nunda di valore, chi unu si vouch for a prumessa. Dunque, in ordine per cunfirmà e so voglie à omu si prumisi a pichjà fora un dente, s'è vo vi rumpu a so parolla.

cunchiusioni

In l 'articulu stati presentati virnàculi cù a parolla "denti", è u so significatu. Comu si pò vede, un discretu assai d 'iddi, e tutti hannu significati diffirenti. Ma, tutti sti sprissioni sò anchiamènti usatu in a litteratura è in a vita bassu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.