FurmazzioniScienza

Lu compitu di psiculugia cum'è una scenza è u so locu in lu scienzi

At prisente, psicoluggìa hè unu di i vuccirìa battellu è in-u mondu in li vari zoni di la sucità da scienza. Ugettivi di psiculugia cum'è una scenza bisognu di tuttu u più attivu in u campu di applicazzioni pratica di i so successi.

U principale fasi di u sviluppu di scienza psiculoghjche sò cum'è seguita.

1. prescientific (fin'à VI. AC). All rapprisintazzioni di l'anima basatu solu in u mitu è religione.

2. Research (VI seculu aC -. XVIII seculu dC.). Forti nfluenza supra la psicoluggìa di filosofia aiutu. Iddu stirminiu diliniati lu menu prublemi di scienza psiculoghjche riguardanti lu studiu e la canuscenza di l 'attivitati di l' arma.

3. Assotsianistichesky (à u XVIII -. Seculi N XIX ..). studi Psychology cuscenza, chì hè basatu nantu Certu è percezioni.

4. Experimental (Ser XIX -. N XX pr ..). Ci hè stata una crisa scienza metodulugia.

5. mituduluggìa (10-30-IES. The XX-XX seculu.). Science hè divisu in lingua italiana è sugetti: pensemu strutturalismu, funziunalismu, Gestalt, etc. psychoanalysis Von è altre pratiche projective di scienza ..

6. umanista (1940-1960-IES.). A la sarsa ùn hè micca di u mondu internu è a natura umana.

7. Modern (siconda mità di u XXu in.). metudi ammigghiuratu di psiculugia di ricerca spirimintali.

Lu compitu di psiculugia cum'è una scienza, pò èssiri difinutu comu. Prima di psiculugia muderna hè tene assai di prublemi teorichi è pratica. Summariu - lu studiu di l 'arma è i leghji di l' attività mentale in lu sviluppu.

Psychology studia u vastu numeru di spazii è evenimenti. Stu prucessu, u Statu è u individuu pruprità di la genti ca hannu livelli diversi di cumplessità. Assai di li sò digià statu studiatu, e tanti cuntinuà à esse impegnati in la scenza di la psicoluggìa oghje. Hè distinatu à parauni è primurassi di u sapè fà accumulate, è li analizà. U scopu di scienza hè a scopre u criticu di u fenomenu, esse studiatu. affari di psiculugia cum'è una scenza bisognu hè à identificà u rilazzioni scopu di proprietà di naturale è suciale di pòpulu, studià i rapporti di carattiri e determinants biodiversità è suciale in u so sviluppu. Stu prublemu hè unu di i più difficiuli.

À u principiu di u so sviluppu, psicoluggìa hè stata longa una disciplina spùticu teorichi. Oghje, u so compitu - accostu a la vita e affruntà li poste specifichi cunfruntatu da u individuale è a sucetà comu un tuttu. It devi divintà una scienza, pratica chì hè da appiecà à u campu di l 'industria, educazione, guvernu, cultura, sport, midicina, etc. Psychology deve prupone à affruntà prublemi specifichi in parechji lochi, scrivendu da l ' "fattore umanu".

Cusì, u compitu principale di psiculugia cum'è una scienza, si pò sistimau li sicuenti: per amparà à capisce u criticu di finòmini custumi, di capisce a so mutivi, è amparà à gestisce li, à presentà a cunniscenza in u spaziu di applicazzioni pratica, di creà una basa aperta per u travagliu di servizii custumi.

Psychology oghje hè di sviluppà assai viloci, mani è scambia attentamenti cu àutri scienzi. Definisce u postu di psiculugia frà altre scienze pò cunzidirari lu in relazione a tutta la cumplessu di i lochi chì intersecani nant'à u sughjettu, ugettivi è scopi.

Science stissa pigghia frà altre scienze filusòficu (naturale è suciale), una pusizioni ntirmediu, onniprisenti i so lochi individuale. It integrates dati da scienzi differente, chì prisenta un tipu di mudellu chelovekoznaniya.

Psychology hè èssiri culligata à i scienzi naturali. Si face largu usu di i tecnichi spirimintali in a so ricerca. Hè a scienza di i tanti mètudi di calculi di statìstiche sò statu sviluppatu. U cuntrariu, psicoluggìa - hè u umane, filati incù tutti i sapè fà di a parsona. BG Ananiev scrivendu in lu locu di la psicoluggìa frà altre scienze cum'è u sistemu nòcciulu di i scienzi umani.

Azioni cu àutri scienzi hè dunau in i variità di campi di psiculugia: psiculugia di sumiglia (ligami à antropologia), u sviluppu nurmali di Psychology, Psychosomatics, pathopsychology (lea cù psicatria), neuropsychology (lea di anatumìa e neurobiology), psychogenetics (liata à geneticu), psycholinguistics (lea cù figure discursu), diachronic e psicoluggìa criminali (rapportu cù liggi), etc.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.