FurmazzioniStoria

I causi di la Prima Guerra Munniali

A prima nazzioni cuimmurciuti, in la Prima Guerra Munniali, addivintau Serbia e Austria-Ungarìa. Events, mener, sin'à u principiu di u cunflittu, era l 'assassiniu di Archduke Franz Ferdinand d'Austria. Doppu ca, lu cuvernu d 'Austria-Ungheria, per un longu tempu purtatu a li niguzziati nant'à ciò chì risposta à piglià u Serbia. In più, u latu Austrian tribbulatu sviluppu di u tarritoriu Serbian duranti lu pirìudu di 1912-1913. comu nu risurtatu di l 'guerri Balkan, è u techju chì ghjunse da u South Slavs. Un altru puntu di ùn dà li restu: s'ellu Russia latu cun Serbia. À impidiscia issa, venia necessaria di ricorra à l 'aiutu di Germania. Per l 'ultimu Austru-Ungàricu era u solu a filiera pussibili, cusì hè in ogni casu, ùn pò esse manca in una situazione difficiule.

In 1913, Russia era impussibile à cuncretizà Serbia, chì avia bisognu u so aiutu à salvà a situazioni in u Adriàticu, è in u 1914, senza sustituennu lu leverage chì, Russia ventured a cèdiri u so pesu à i Balkans.

I causi è a natura di a Prima Guerra Munniali era in una situazione internaziunale futuru. Germania, sapendu chì a guerra era evitàbbili. Unknown era pussibili solu. Dopu à tuttu, hè necessaria à sceglie u tempu destra, mentri in Russia ùn hà passatu saxofona, in France - na riurganizzazzioni militari, è micca firmatu un accordu maritimu ridditizziu trà Britain è Russia. Per quessa, u latu francese pussutu esse signalatu u principiu di l 'azzioni militari cum'è u solu modu d'accord duminazione munnu.

A raghjoni hè a prima guerra mundiali è i punti, braccia, in cui ingaghjati tutti i grandi puteri. No statu micca statu fattu da u putiri militari di l 'àutri, tantu stu fattu ùn pò esse cunsideratu cum'è un Deterrent. U paese ellu circava di allargamentu di a so pruduzzione di braccia, è ùn parlà in timore di nnimici programma militari. Ci si pare chì solu avianu per pi davanti à u putere marina tedesco, ma ella, vulutu di rinfurzà u so pesu è ognuna patrunanza mare, à ogni costu.

Dunqua, da u 1914, i causi di guerra munniali I eranu assai seriu, si sò stallatu a cumunità internaziunale, à l 'avveda si chì azzione militare, ùn pò esse scanzati. France comu nu risurtatu di la guerra 1870 ristau priatu cu la perdita di i territori di Alsazia è Lorena, Germania, à u cuntrariu, era cuntentu cu so 'postu, truvannusi supranenza militari più altri paesi European. In più, a fine di u XIX seculu, fu assai diticata a cunniscenza di u bisognu di indipendenza naziunale in u numeru di i paesi chì criò una minaccia à i cuntinui esistenza di u imperi Uttumanu è Habsburg è, cum'è un numeru, purtau a causati in u sistema ntirnazziunali.

Cuntata di I guerra munniali, sicondu à u pùblicu di a tiuria marxista, era di cumpurtamentu antagonistic trà Junkers è pruprietariu Russian. Iddi aghjuntu truvà una longa lista di lucca prerequisites: la lutta di ferru è charbon, ferrovie, zoni di nfruenza, i culoni, cuntraddizzioni naziunale. No nu rolu menu impurtanti è u rollu di sumiglia in a storia. Per esempiu, President Francese Anri Puankare passatu a so zitellina in u territoriu di Lurena, chì fù accupata da i tedeschi. Stu fattu ùn pò, ma micca u futuru eventi storichi.

Cuntata di guerra munniali I ancora lurk nel u dopu punti. Russia in lu regnu di Nicola II avìa difficultà diriggennusi corsica traversu u Busforu è u Neru, cù u risultatu chi suffertu impurtante danni ecunomica. Idda pi libbirari la g è fiordu di u Mare Neru, cum'è l 'Poni principale di a grana passau attraversu Custantinopuli. By 1904, trà Russia è France creatu n'allianza chiamatu lu Triple Entente. Qualchi anni dopu, Russia firmata un accordu cù u Regnu di u cuncernava ch'è di zoni di influenza in i paesi cum'è Afghanistan, Persia e Tibet. Nunustanti chjusa un accordu trà l 'alliati in u 1907 ùn pudia esse cunsideratu cum'è un' unità militare, chì ùn pò esse dettu di u Triple Alliance. Stu statutu Entente acquistatu solu in lu 1914, dopu la firmata di l 'accordu party trà Russia, Gran Bretagna è France, à waive l' òbbricu di cunchiùdiri una pace spartuta cù i nemichi.

Quessi sò i principali causi di la Prima Guerra Munniali, unni accuminciau 28 di Lugliu, 1914.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.