FurmazzioniScienza

Di massa supivissiunatu

Na vota ca lu statu hà cridutu chì a chjuca 'unità di l' esempiu di ogni sustanza - un mulècula. Tandu, u più hè di più putente microscopes, omi surpris à scopre cuncettu atomu - particeddi tuttu traces. Ci si pare chì assai menu? Intantu, ancu dopu si à palesu chì atomu in turnu si componi di elementi prus.

In lu principiu fisicu britannicu 20u seculu Rutherford Ernest apertu in prisenza di atomicu - i strutturi cintrali, ddu mumentu marcatu u principiu di na succissioni di scuperte mare Spart'u riguardu à u elementu strutturale di a più chjuca unità di a materia.

A data, basatu supra lu mudellu nucleari di struttura atomicu , è a causa di numerosi studii, si hè cunnisciuta chi u atomu custituitu di un nucleu, chì hè inturniatu da un nulu Emissio. A cumpusizioni di 'na tali "nuvola," - elettroni o di particeddi elementari cù un rispunsevule negativu. A cumpusizioni di u core, à u cuntrariu, c'hè particeddi cù un nomu prutoni Avvisu rispunsevule electrically pusitivu. Digià mintuatu sopra, u fisicu britannicu hè capaci à osservanu è dopu à discriva stu fenominu. In u 1919, si purtò nu spirimentu, chì era piuttostu in u fattu chì particeddi alfa strappò u nucleu gocce di u nucleu di altri elementi. Cusì, hè pussibule di scupriri e di dimustrà chi i forzi - micca solu u nucleu di i atomu gocce senza una sola Emissio. In mudernu prutoni fisica hè indettatu da u simbulu P p, o P p + (ca significa u cumandante pusitivu).

Supivissiunatu in mezzu Grecu "lu primu paisi" - una particedda elementari, avè riguardu à i classi di baryons, vale à dì rilativamenti pisanti particeddi elementari di. Rapprisenta una struttura stadda, u so vita hè più cà 2.9 X 10 (29) anni.

Paghjella di parlà, in più di u supivissiunatu, u nucleu atomicu cuntene dinù neutroni, ca, si basa supra l 'nomu, neutrally accusati. Tramindui di issi elementi sò chjamati nucleons.

A messa di u supivissiunatu, pi virtù di circustanzi cunfusione, un longu tempu pudia micca esse misura. Avà sapemu chi si tratta

p = 1,67262 ∙ 10-27 chilò.

U friscalettu E cusì è di massa restu di l 'supivissiunatu.

Avemu oghje cunsidarendu i spazii specifichi di differente understandings supivissiunatu fisica di massa.

A massa di particeddi ind'a la fìsica nucliari piglia à spessu una vista sfarente, hè un 'unità d' misura amu me

amu me - unità di massa atomicu. unu amu me uguali à 1/12 la massa d 'un atomu di carbone, chì hè uguali di u numeru di massa di 12 Eccu, 1 unità di massa atomicu hè uguali di 1,66057 · 10-27 chilò.

di massa supivissiunatu, dunque, a siguenti:

p = 1,007276 oltri. E. m.

Ci hè un antru modu d'espressai a massa di i particeddi incaricata custruttivamenti cù differente unità di misura. Per fà stu, prima ci vole à piglià per garantitu lu sautari de massa e energia E = mc2. Induve, c - vitezza di a luce, è cù m - massa corpu.

di massa supivissiunatu in stu casu, hà da esse misurata in megaelectronvolts o MeV. Stu unità di misura veni usatu solu in la fìsica nucliari e nucleari è serve à misurà u energia chì hè necessariu per u trasferimentu di i particella trà dui punti à u campu es. Cù i cundizioni chì u putenziale sfarenza trà sti punti è uguali a 1 eroicu.

Dunqua, datu chi 1 amu me = 931,494829533852 MeV massa supivissiunatu hè environ

p = 938 MeV.

Sta cunclusioni ha statu ottinutu in i basi di misure di massa-spectroscopic è chì u pesu in a forma a lu quali hè spartu, sopra, è hè chjamatu dinù E nergiey supivissiunatu sicretu.

Cusì, dissiminati nant'à i bisogni di u sperimentu, u pesu di i più chjuca particella pò èssiri spressu da trè valori differente, in trè unità differente.

In più, a messa supivissiunatu pò èssiri spressu parente à a missa di a Emissio, chi hè cunnisciutu à esse assai "sempri" particeddi sò accusati custruttivamenti. Parigghi pesu cù un calculu citadine è un errore impurtante in stu casu avissi a èssiri 1836.152 672 parente à a messa Emissio.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.