FurmazzioniScienza

Cumu faci una cellula trou? U muvimentu di u sistemu incheta Diana

U corpu umanu hè cumpostu di As Roma Leoni sulu lu lavaggiu cuntene circa 100 miliardi neurons, diversi formi e dimensioni. A quistione Nasci: Cumu faci u portable trou, è cumu si diffirisci da altre Leoni in u corpu?

Leoni incheta Diana lignu

Comu tanti autri arii corpu umanu, Leoni trou hannu un nucleu. Ma rispettu a l 'àutri, ci sò unichi, mentre ch'elli hannu una longa, rami, fila-cum'è chì portanu impulses trou.

U muvimentu di u sistemu incheta Diana sò simile à altri, cum'è dinù accumpagnati da una membrana, cellula, hannu un prufonde chì cuntenenu geni cytoplasm, mitochondria è altri organelles. Iddi sò ingaghjati in prucessi di preferenza fundamentali cum'è sìntisi pruteini e pruduzzione energia.

Neurons è impulses trou

U sistemu incheta Diana custituitu di nervi. Cinéma - un fasciu di Leoni trou. Leoni trou trasmèttala certe infurmazione, chiamatu un neuron. Data chi si trasfirìu a la neurons, chiamatu impulses trou. Like a impulses Mugheddu sò spustatu infurmazioni à una tariffa rimarchevuli. Eppuri viloci signalling axons di neurons, spiciali fraseggiare myelin zinc.

Stu attesa copre axon cum'è SA, plastica nantu à ground ilettricu e permette impulses trou viaghju suprana. Cosa hè un neuron? Hà una forma particulare chì permette à voi à trasmèttala un signali da una cellula di un altru. A neuron si componi di trè parti principali: u corpu, cellula, dendrites è una pluralità di sola axon.

tippi di neurons

Neurons sò di solitu partita di u fundamentu di u rolu chi iddi ghjucà à u corpu. Ci sunnu dui tipi di basi di neurons - i sensory è moteur. neurons Sensory cunduce impulses trou da scupi sensory e scupi internu di u sistemu incheta Diana Italia cintrali (CNS). neurons Motor, u cuntrariu, a purtari impulses trou da u CNS à l 'scupi, ceruminous è allungamentu.

Leoni nervous system sò almanaccatu tantu chi tutti dui tipi di neurons travaglià inseme. neurons Sensory purtà infurmazioni circa l 'ambienti nterni e foras. Sti dati sò aduprati à mandà signa à u neurons moteur, chi dicu, lu corpu comu si avissi a rispunniri a la nfurmazzioni.

Synapse

U locu induve u axon di unu neuron ritrova u dendrites di un altru si chjama un Synapse. Neurons cumunicà cù unu altru par via di un prucessu titration. In i riazzioni vinutu sustanzi chìmichi chiamati neurotransmitters.


corpu di cellula

U dispusitivu hè una cellula trou abbisogna a prisenza in u corpu di u nucleu cellula è altri organelles. Dendrites è axons sò culligatu à u corpu, cellula, sìmili di i raggi chì venenu da u sole. U dendrites ghjudicati impulses da altre Leoni trou. Axons trasmèttala impulses trou à altre Leoni.

Unu neuron pò hannu migghiara di dendrites, accussì si pò cumunicà cù mille altre Leoni. Axon myelin imbutulata fraseggiare - drop cravate chì isula è permette à trasmèttala un signali forti.

mitochondria

Risponde a quistione di quantu à custruiscia un portable trou, hè impurtante di nutà i elementu so rispunsabilità per i supply of energia metabolische, chì ponu tandu esse facili à colpi di. In stu prucessu, u so rolu primariu ghjucatu da mitochondria. Sti organelles hannu a so membrana luce è internu.

A surghjente principale di energia pè u sistemu incheta Diana hè babbu. Mitochondria cuntena lu parchì avia a cunversione di babbu in cumposti riccu-energia, in particulare in la mulècula triphosphate adenosine (polloni), chì ponu tandu esse apprima a àutri paisi di lu corpu, chì bisognu di a so energia.

Core

A cumplessu prucessu di sìntisi prutiìna principia in u nucleu portable. neuron nucleu cuntene infurmazione genetica chì hè piazzatu u solcu scritte di àcitu deoxyribonucleic (DNA). Ogni mulècula DNA cuntene u codice geneticu di tutti i Leoni in u corpu.

Si cumencia in u prucessu nòcciulu di custruisce di mulèculi strata, pi scriviri un commento currispundente di u codice DNA di l 'mulèculi cumplementarità di àcitu ribonucleic (RNA). Isciutu da u nucleu in lu scinariu extracellular, si griddu u prucessu di sìntisi prutiìna, in cui dinù participà cusì chjamata nucleoli. Sta struttura siparati dintra lu core, hè incaricatu di custruì lu calculus traces, chiamatu ribosomes, cuimmurciuti a sìntisi strata.


Nun sai quantu à custruiscia un portable trou?

Neurons - hè u muvimentu più cuncede, è longu à u corpu! Arcuni di li sò posti in u corpu umanu più di una vita. Lucca Leoni more, ch'elli sò stati rimpiazzati da novi, ma tanti neurons ùn pò esse sustituita. Cù 'età, è diventa di menu è menu. Induve i sprissioni chì Leoni trou ùn rinviviscenu. Però, sti studii fini di u 20u seculu, pruvà u cuntrariu. In unu di i lochi di u ciriveddu, u guttulatus, nova neurons pò spannà si ancu in generale.

Neurons pò esse abbastanza grande è esse una lunghezza di uni pochi di metri (corticospinal è afférent). In u 1898, un specialistu bè cunnisciutu-in nervous system Kamillo Goldzhi cuntatu a so scuperta - aparechju nastro-cum'è, spicializati in u neurons in u incisure. Stu dispusitivu avà ci havi lu nomu di u so criaturi e veni canusciutu comu "apparatu Golgi".

Da quantu à custruiscia un portable trou, si deve esse difinutu comu l 'unità strutturale è funziunali di basi di l' nervous system, u studiu di un sèmplice principii chì pò sèrviri comu na chiavi di risolviri parechji prublemi. Stu sugettu u più à l 'nervous system autonomi, ca ncludi na cintinara di miliuna di Leoni value.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.