Arte e spettacoliMusica

Cumpusitura suprattuttu di lu Rinascimentu

Stòricu Jules Michelet in lu XIX seculu, fu la prima vota usatu lu tèrmini "Renaissance". Musicisti e cumpusituri, chì hà da esse trattatu in stu articulu riferighjenu à l 'epica chi si messe à u XIV seculu, quandu a fari sustituiri la duminazzioni chiesa, medievale, vinni la cultura seculari, incù u so interessu à i pirsuna umana.

Musica di u Rinascimentu

i paesi European perdiri differente, sò intruti in una nova epica. idei A pocu nanzu di Umanesimu fubbi in Italia, ma in lu la cultura musicali duminatu da la scola Olandese, induve u primu spiciali parametrized (capanni) hannu statu stabilitu à a catedrale, furmà cumpusitura avvene. U principale austriaca di u tempu fora, in u tavulinu sottu:

canzona polyphonique Motette polyphonique Mass
U Genre Chill seculari sviluppa in dui indicazione: grossu Video (Canzona, Villanelle, Barcarolle, frottola en) è assuciata incù World tradiziunali (Madrigal) Traduttu da Francese - "palora". Polyphonique musica francese vocal, duranti cui unu di i voci sò partendu da altri, cù u listessu, o altri u testu musica polyphonique su testi molitvoslovnye di cincu parti

Lu cchiù famusu cumpusituri di u Renaissance in u Paesi Bassi - hè Giyom Dyufai, Jacob Obrecht, Josquin des Prez.

gran Olandese

Johannes pari fù educatu à Notre Dame parametrized (Anversa) è in 40-IES di a cappedda XV seculu, diventa un fois a la corti di duca di Charles I (France). Dopu, si purtau la cappella di la curti riali. Avè vissutu una vichjaia, iddu ha lassatu un gran lascita in tutti i austriaca, avendu pà sè stessu un suprattuttu polyphonists. ci juncìu lu manuscrittu di i so 13 massi chiamatu Chigi kəʊdeks, unu dî quali hè pittatu supra 8 voti. Ghjesù ùn usate solu à altri populi, ma dinò a so brani.

Orlando Lasso natu in ciò chì hè avà Belgium (Mons) in u 1532-m. A so capacità strumentu era in principiu di zitiddina. U picciottu fu arrubbò da a la casa tri voti a fari 'na granni cantanti. Tutti i so vita a si passò in Baviera, induve Albrecht V à Duca cour com'è un ténor, e poi purtatu a cappella. U so squadra assai prufessiunale aiutatu mutani Munich in u centru mùsica europea, visitatu da parechji cumpusitura famosu di lu Rinascimentu.

A iddu ci vinni a studiari comu talenti comu Johann Eckard, Leonard Lechner, italiana D. Gabrieli. Sò noms de locu, Riposare in u 1594-metri, si trova in u territoriu di a ghjesgia in Munich, lassannu un granni Fesch: di più cà 750 Motets, 60 massi e cintinara di songs, frà quali u più pupulare hè Susanne Un Jour. Innuvazione distingui lu Motets ( "Prophecies di i discorsi"), ma ch'ellu hè cunnisciutu per via di mùsica seculari, chì hè assai di spiritu (vilanella O duniu fusa).

scuola di italiano

cumpusitura Excellent di u Renaissance in Italy in aghjunta à i lochi di sviluppà attivamenti mùsica strumintali (orgue, String & arcu strumenti, piano). U strumentu più cumuna hè u dame, è à a fini di u XV seculu, ci era un clavicembalu - i udiatu di u pianoforte. Su li basi di l 'elementi di mùsica folk, evulùtisi dui scoli più influente di cumpunimentu: Roman (Giovanni Palestrina) è Venetian (Andrea Gabrieli).

Dzhovanni Perluidzhi Palestrina pigghiò lu nomu di lu nomu di la cità vicinu à Roma, unni nascìu e servu comu urganista chiesa principali e mastru. a so data di nascita hè assai apprussimata, ma iddu muriu nta lu 1594-m. Per una longa vita scrissi circa 100 200 Buccati Corsi è Motets. U so "Mass di Pope Marcellus" ivucatu la stima di Papa Piu IV, e addivintò un mudellu di la mùsica sacra Cattòlica. Giovanni - i rapprisintanti cchiù mpurtanti di cantu Chill senza accumpagnava musicali.

Andrea Gabrieli, assemi cu lu so studenti e lu niputi di Giovanni travaglia in a cappella di l'St. Mark (XVI sèculu), "auguri" Populu Corsu cantava urganu sonu è altri strumenti. Italian Venetian gravitated a musica seculari, è a pruduzzioni di "regions" by Sophocles su palcu, music Andrea Gabrieli Choir statu scrittu, u World corale campionu e lu harbinger di l 'avvene di opéra.

Features di a scola francese

paese tedesco affacciari da Ludwig Senfl, megliu polyphonist u XVI u seculu, ùn hà raghjuntu, però, u livellu di i patroni Olandese. Canti di pueta-cantanti da mezu à Venezia (Die Meistersinger) - hè dinù una musica particulare di u Rinascimentu. cumpusitura tedesco cantava Corporation: tinkers, scarpari, re. Iddi èranu unitu da u territoriu. An suprattuttu rapprisintanti di la scola Nuremberg accuminzau cantava Gans Saks (anni di a vita: 1494-1576).

Nati in una famiglia di fannu, tutta a so vita travaglia calzolaio, culpisce prezià e ntiressi musicali e littirari. Si leghje a Bibbia in u intarpritazioni di u gran rifurmaturi Luther, sapia l 'antichi pueti e apprizzatu di Boccaccio. Cum'è un cantanti folk, Sachs hà micca a so forma di World, ma creatu u Rue di Insegna canzona. Iddi eranu vicinu à u ballu, hè facile à sapere e hannu na certa geste. U più famosu u travagliu hè "u ritimu Silver".

Renaissance: France musicista e cumpusituri

a cultura musicali francesi à ind'è cambiatu un letteraria solu in u XVI u seculu, quandu in terra suciale hè preparatu in u paese.

Unu di i migliori rapprisintanti hè Kleman Zhaneken. Hè cunnisciutu ch'ellu era natu in Chatellerault (fine di u seculu XV) è si n'andò da cantu-picciottu a cumpusituri persunale di u rè. Di u so patrimoniu artisticu cunsirvatu solu canti seculari publicatu Attenyanom. Eranu 260, ma vera rinoma si varagnò da quelli chì sò passatu u testu di u tempu: "Birdsong", "caccia", "Skylark", "Guerra", "mughji di Paris". Iddi cuntinuà ristampatu è usatu da altri, di trasfurmazioni.

Sò canti sò stata vociferous è s'assumigliava à i sceni corale, induve à Campu Tondu a onomatopoeia e cantilena di vuci Pinelli prisente so rispunsabilità per i dinamica di u travagliu. Hè statu un tintativu di passu di truvà nove manere di Levante.

Ntra lu famusu cumpusituri in France - Guillaume Caldaie, Zhak Modyui, Baifa Jean Claude Lejeune, Claude Gudimel, dà a musica un magazzinu armuniosu, chì hà cuntribuitu à l 'assimilazzioni di a musica da u publicu.

Cumpusitura di l 'Inghilterra Renaissance

XV seculu, in Inguilterra hè accadutu sottu u pesu di l 'òpiri di Giuvanni Dabsteyla è XVI - Uilyama Borda. Dui maestri tesu a musica spirituali. Acellu principia urganista a cattedrale, Lincoln, e finì u so carriera in a cappella, reale, in Londra. Per a prima volta ch'ellu era in gradu di cuntari a mùsica è impresa. In 1575, in cullaburazione cù i cumpusitori Victoria addivintò na monopolist in la publicazione di travagghi musicali chì ùn ci hà purtari prufittu. Ma pigliò un longu tempu in i corti difenda u so dirittu à a pruprietà. Dopu à a so morte (1623) in i ducumenti ufficiali di u cappella, iddu fu chiamatu "lu funnaturi di la musica."

Cosa d'manca daretu à l 'granni cumpusituri di l'Renaissance? Acellu altronde volumi publicatu (Cantiones Sacrae, Gradualia) hà cunsirvatu parechje manuscritti, p'asempiu li prupizia solu per servizii dumèstica. Published madrigals più tardi (Musica Transalpina) mustrau na granni nfruenza di autori italiana, ma parechje Misgiccia è Motets intrutu in u prugramma d'oru di la mùsica sacra.

Spain Cristobal De Morales

U megliu rapprisintanti di la scola mùsica Spanish passava à traversu u Vatican, lingua spagnola in l 'cappedda papali. Si 'ntisi la nfluenza di l'autori Olandese è talianu, dunque, solu uni pochi di arrinisciutu a addivintari famusu fora di u paese. Renaissance cumpusitura da Spagna, eranu polyphonists criannu opere corale. U spertu riprisentante - Cristobal De Morales (XVI seculu), chi purtau l 'parametrized in Toledo è struitu di più cà una studiente. A discèpulu di Josquin des Prez, Cristobal privnos tècnica particulare in una seria di travagghi chiamatu homophonic.

U più pupularità guadagnatu dui Author zuccarelli (cognomi - cincu voti), oltri a la Missa "Un omu armatu." Iddu scrivìu e travagghi seculari (l 'missa in onori di u trattatu di paci in 1538), ma si tratta di l' òpiri nanzu. Une in la fini di la vita di la cappella in Malaga, iddu ristau lu autore di musica sacra.

'nveci di' na cunchiusioni

Cumpusitura di lu Rinascimentu è i so opari sò preparatu a froris di mùsica strumintali di u XVII seculu, è a nascita di un novu Genre - l 'opera, ca sustituìu lu intricacies di tanti vuci ca vinevanu patrunanza di mener u Rue. Anu fattu un veru avanzà in u sviluppu di a cultura musicale è marcatu u principiu di l 'arti muderna.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.