FurmazzioniStoria

Cosa hè a più grande cità Finici?

Fènicia hà una piazza impurtante in u mondu anticu. Stu statu jittatu di l 'Egittu di a Mesoputamia, hè situatu hypothekendarlehen u riva urientali di u Mari Tarraniu. L'abitanti di u paese era in gradu di creà una civilisazione sviluppatu cù artisgiani, ricca di a cultura, è cummerci marittimi. Scrittura finici hè unu di i più antichi ricevute in a storia umana. Hè bellu, chì hè largamente influenzatu la criazzioni di l 'littri Grecu. Zenith civiltà Finici successa à l 'anni 1200-800 aC.

A più grande cità Finici

un tali definizione pò esse dumandatu à parechji impurtanti centri di l 'antichi, costa Mediterraniu. Per truvà un longu tempu l 'esistenza di una civiltà sfarente cità si juncìu pruspirità è a calata esigenza. Cusì, u più grande cità Finici piriudu pricidenti - hè di Sidone. Fu cchiù appressu eclipsed da Tiru è in particulare a Bibbia.

Sidone

A so ricchezza è a putenza di stu antica cità Finici, cum'è u restu di a civilisazione hè necessariu allargò li rilazzioni di cumerciu è u cummerciu CORSAIR attiva. Tra l 'àutri cosi, Sidone à una certa tappa hè un centru impurtante di u mondu anticu in qualchi artisgiani. Per esempiu, biccheri veni pruduciutu, oltri a la anticarburizing viola, è poi arrivava un altu di fusione bronzo e creazione essayer. Digià in u seculu XV-XIV Sidone hè un impurtanti centru culturale.

Byblos

Hà statu cunnisciutu dipoi u millenniu aC, IV. Perciò, u veru un periodu di u centru accuminciau cu la fini di lu millenniu II è durò finu à u cunquisti alessandro Makedonskogo. Quissa hè a più grande cità Finici fu curputu citatu in a Bibbia chì hè chjamata ci Gebalom. Hè bellu, chi stu portu in Ancient Greece signìfica Papyrus, perchè hè in u mondu anticu, lu nomu "Byblos", ca detti, a turnu, è lu nomu cchiù famosu in u mondu di u libru.

A più grande cità di a civilisazione Finici scumparennu

Li Finici, Greci, e poi comu na stenda assai primura a so prisenza in u Mediterraniu à u fundamentu di u Colonna. Interestingly, certi di i cità Finici cuminciò cum'è un nzidiamentu culuniali luntanu da u paese matri, pi appoi si girava in putenti a cità-statu. Lu cchiù famusu di sti hè a Cartaggini. U più degnu avversi di Roma chi cci trasi longa Guerra Punica a III-II sèculu aC. A cità hè stata fundata da culoni da u tippu di la fini di l 'AC IX seculu. Dopu à una riduzzione impurtante di u so anzianu influenza in lu pussibili Mediterraniu Finici Carthage à reassign stessi Colonie Finici eri. Digià in lu BC III seculu, divinni lu cchiù granni 'aducazzioni publicu tuttu u Mediterraniu uccidentale. Iddu subordinated in Africa di u Nordu, la Sicilia, a Sardegna, a Corsica, San Spagna. Tuttavia, Carthage cunfruntatu cù una avversi degnu per elli ancu in u visu di una ghjovana Ripùbbrica rumana. A seria di guerri cu diversi livelli di a riescita mette una fine à u duminiu di i Finici in l 'ultimi Mediterraniu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.