FurmazzioniScienza

Chì un tali di sviluppu: l 'uggetti e forme. esempi di

Ogni forma di spannà hè acostumaus a canciari, e si pò truvari oa tramindui nant'à u latu pusitivu è u negativu. In u secondu casu, un tali prucessu hè chjamata turnari o dégradation, è hè carattarizatu da un cambiamentu prugrissivu dégradation di un oggettu, o casu spicìficu. U fenomenu riversu, manifistaru cum'è migliuranza di qualcosa o di qualchissia, pò esse chjamatu u prugressu, o lu sviluppu. L'azzione, sopra in l 'universu, cum'è una regula, chjamata dinù Involution è evoluzioni.

In certi casi spicìfichi, ch'elli ponu avè u sensu cuntrariu. Per esempiu, u sviluppu, rinfurzà u disastru - di la cumpagnia, stu prucessu ponnu aviri un latu nigativu. In issu articulu, avemu amparà chì stu sviluppu è di ciò chì a funzione si ghjoca in a li rilazzioni tra li vari fauna.

Overview

Comu dissimu prima, u sviluppu di - hè un prucessu immanent chì si faci comu nu risurtatu di certi cambiamenti. Si pò esse caratterizata da una crèscita di a cumplessità di u sistema, migghiuranza adattazione à ambiente, u prugressu suciale, la crisciuta ecunòmica e lu migliuranza di u so struttura, oltri ca comu un accrescimentu in la scala di un fenomenu. In ogni casu, u prucessu di pena un rolu univirsali - à livellu novu i risultati. Hè difficiule à dì chì un tali u sviluppu comu un tuttu, perchè ognunu di i so caratteristiche hà certe funziunalità chi, a turnu, a causa orientatu, tempu-dipindenti, quantitative francese è cambià qualitative.

U prucessu di u sviluppu in organism vivant

scinziatu Natural Jean Lamarck B appricamu la 'idea di u sviluppu di a spiegari la tiuria evulutivu. In u so prucessu di migliurà u mutore di organism vivant hà pistari caratteru. In autri paroli, putemu diri ca, secondu à i punti di u scinziatu Francese, natura urighjinaria da sèmplice cunversione in formi più cumplessi. Cosa hè u sviluppu di e cumu si lija a l 'urìggini di l' omu, discrittu in i travagli di u gran natura è viaghjatore Charles Darwin. U principiu di sta dimarchja hè a basa di u so cuncettu di l 'evuluzioni di omi vivant. Un esempiu di parcussione chì facenu stu scopu, pò sèrviri comu na tiuria chì passò cum'è un risultatu di u sviluppu fisicu è spirituali di u gran Giuseppe.

cambiamenti Qualitative è strutturale in l 'econumìa inniana

Esiste avemu trovu chì un tali u sviluppu comu un tuttu, è avà si vi ritruvà nant'à una varietà di u prugressu cumu ecunomica. Ghjè un gruppu assai impurtante di sfarente azzione chì influenzari u livellu è a qualità di a vita, u prugressu in scenze, educazione è a cultura, oltri a la impianti di a pupulazione. Cosa hè u sviluppu economicu, scrivendu di più Schumpeter in 1911. Iddu publicatu un libru intitulé "U Cori di sviluppu ecunomicu." Hè statu datu la diffirenza tra lu sviluppu è di i rivenuti di l'ecunumia, è hè statu identificatu è partita di a natura di a nuvità in diversi modi.

Accalappianani è Vintu

Sti dui codici sò attentamenti cunnessi cu lu prucessu di quantu lu sviluppu. Prova à capisce a più tecnica. Lontano - proprietà identità è caratteristiche in i gruppi specifichi di organism duranti lu prucessu di evoluzioni. Per esempiu, comu nu risurtatu di sviluppu (latinu) diàlogu unicellular flagellated mannu algae e fungi mushroomsimagen.

Cunvergenza - un cuncettu di truvà u cuntrariu. Si ne cumporta una dimarchja di cunvergenza (similàri) di organism vivant. Un esempiu hè l 'animali com'è Autreches, è u anteater South American. Cumenciu, l 'animali hà appartinutu à u listessu famigghia, comu eranu assai simile. Dopu à qualchì tempu, ricerchi aiani dimustratu chì u so fine Angles hè u risultatu di evoluzioni cunvirgenti, è per via di u listessu dieta: termites e furmiculi, e dunque, i dati di urganismi viventi, ancu s'è sò in u listessu niché, ùn si riferighjenu à l 'unu e l' listessu a famiglia.

u prugressu suciale

In scritti accademicu O. Kant si pò trovu "Codice di Philosophy queruli", unni iddu lu cchiù granni fama, ludari. In issu travagliu di filosofu francese discrivi la lege di trè fasi di u sviluppu intellettuale di l'umanità. Ogni tappa hè carattirizzatu da una tretu specifichi tempu (u prima - da i tempi antichi a 1300, u sicondu - 1300-1800, e la terza - u 19u seculu). In ogni vota piriudu umanità hà passatu una certa tappa di u sviluppu: l 'tiulòggicu, la metafisica, scienza rispittivamenti.

U prima è siconda piriudu di O. Kant credi u mitu è falzi pinioni, ma avè arechja cunziddiratu l 'ultima tappa, ci hè digià pussibili risponde a quistione: "? Cosa hè u sistemu di u sviluppu (suciale)" Duranti sta scena, la sucità vinni riurganizzata, si circarà à osservanu e ragiuni, e pi fari novi e novi scuperti. In ognunu di i passi sopra à discritta, l 'umanità hà sviluppatu. Solu à ringrazià à i mistieri è a cunniscenza accumulate, tu ora hannu l 'uccasioni di campà in un mondu civili. Cosa hè u sviluppu umanu? Stu adattazione à a vita, a brama di scopre novu orizonti, amparà nove cumpetenze in ordine à migliurà a qualità di a vita. In ogni età populu sviluppà à tempu spiritualmenti è fisica, è l 'suspinsioni di u prucessu pò purtari a una riduzzione in a pupulazioni, senza manciari e ruina.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.