News and SocietyCultura

Capelli di armari di i paesi europei - l'ultime tradizioni di u Medievu

Heraldica in a forma chì si comprende in u mondu mudernu, originatu in Europa. I primi vrazzi aparecientanu circa l'seculu XI-XII secondu a signu pirsunali di rapprisintanti di a nubiltà militare. Cù a cumparace di i ligami in a socieita è u sviluppu di u feudalismu, l'abitudine di denotazione di u so statu sociale hè in modu stu modu assai diffusu. L'armi propii eranu dispunibuli per tutti i rappresentanti di l'aristocrazia, cumprese e donne, i sacrificadori, i grandi vignaghjoli è ancu à qualchì campagnola bè.

Ntô XIV sèculu, i signali eraldichi si appranu in gruppi, cità è territorii individuali. Dopu qualchì altru seculu, durante u tardu Mediu Evu, i primi armi di i stati naziunali si prisinu. Hè impussibile di determinà a data specifica di l'apparizione di un simbulu statale, perchè a so aparenza cambiò regularmente. Ogni libru mudernu di i paesi europei sò basati nantu à emblema patrimonial di i monarchi è riflette a so storia è e corsi culturali.

Forme è e funzioni di i scudeti araldichi

L'elementu principalu di qualsiasi cape di arme hè un scudo - un stilizatu cù un set di i carte nantu à a superficia di u fronte. L'heraldica ufficiale distinguieghja i so formi seguenti:

  • Francese - quadrangular with a sgualzamentu di u mità di a parti infermale.
  • Varangianu - triangulare cù lati suvi in curve.
  • Spagnolu - simili à Francescu, ma cù un culori spuglatu.
  • Talianu - un oval.
  • Germanic - triangulare cù archi cututi.

Ci sò scudi atipichi di forma round, caduta o oblicu, inorenti, cum'è regula, associazioni di terri o cità-stati.

A rivista di l'araldichi araldichi mostra chì a più frecuentement l'armari di i paesi europei ripòsanu in i scudi di a forma francesa. Questu elementu mudificà ancu regula. Per esempiu, u simbulu di a Gran Bretagna in u XIX seculu era situatu in u scudu Italianu, ma in u seculu dopu si trasfirìu a Varangian.

I culori Heraldichi

I culori chì copre u stemma di armori sò chjamati tinture è, sicondu a tradizione chì hè vinuta da l'Edizione Media, sò spartuti in 2 gruppi:

1. Metalli - oru è argentu. In l'illustrazioni, si currisponde à i culori gialli è bianchi.

2. Esmalte - esmalte - rosso (scarlet), violeta (violeta, violeta), nero (mobile), verde (verde) e blu (azure).

Un scontru limitatu di culori hè ghjustificatu durante u nascita di tradizione heraldica. In u seculu XII-XIII i culori catalogati eranu inaccessibili à "bassine", ùn anu micca pussutu obtine da materieali naturali.

Inoltre, e braccia di i paesi europei ponu include pezze è piume pitturare - una cumunità speziale di culori è forma, simbulizendu un simbulu prezzu di u putere. In u primu Mediu Evu, ci era una tradizione per tapisà u scudo cù u pelle, è dopu chì i monarchi anu ghjatu invisibili è robes, straggiati cù priziosi pezzi d'erminu o squirri. Tintori «penni» trà l'armata statali ùn meetenu micca, perchè foru distribuiti solu in a nobili storicu di i principesi germanichi è à u livellu di i paesi ùn esce micca.

In l'heraldica ùn sò micca limità in u numaru è i cumerci di culore. L'urdinariu à creà un emblema hè pruibitu di impone un esmalte nantu à u esmalte o u metalu nantu à u metale, ancu si puderanu cunisciarru cù l'altri. L'emblema chì ùn si cumpensà micca sta regula ùn serà micca cusì.

Figuri eraldichi

A scenza di quelli di armali divide l'elementi sottumessu à u scudu in parechji gruppi:

1. Heraldica - formi geomettichi, dividendu l'scudu in parechji partie. In tuttu, ci sò 10 figuri basi:

  • Top.
  • Un pilastru.
  • Cintura.
  • L'extremità.
  • A sling.
  • Rafters.
  • Croce.
  • Cunfina.
  • Scudo.
  • Parte Libera.

L'eternu cunnosci assai variità di figuri basi. Sà 200 chjassi sò cunnisciuti per i cruciali: Papal, Latin, Borgonie, Maltu, etc. In Europa, stu signu pò vedà nantu à i braccia d'Ungheria, Grècia, Suisse, Islanda, Slovakia è Serbia.

Inoltre, ci sò menu elementi significanti chì raramente sò truvati in emblemi statali. Fate quì sò triangulare (wedge, point), quadrangulari (quadru, chjormi, rombi), ronda (bola, semicircular, arcu) è cunnizzioni (colla di torneu).

2. Non-heraldic - imaginate parziale o parziale di figuri reale (natura o creati da l'omu) o mundesi fittizii. U so numeru hè enormu, è a cullezzione hè in constantemente aghjunghjenu elementi novi. Nantu à i braccia di i paesi europei più spessu representate l'animali naturali, à dì i leoni è l'àcule. Però, a so forma diferenze in ogni simbulu naziunali. Per esempiu, si pò ghjustu o ghjustu, possu una corona o mantene una spada in a so paca. Una bestia classice cù una crina è cuda cun una bordu pò vedà nantu à e braccia di Gran Bretaña, Bulgaria, Belgio, Danimarca, Spagna, Paesi Bassi, Lettonia, Finlande, Svezzia è Estonia. Ma nantu à parechje variazioni di u simbulu noruecciu, un leopardo hè repicatu più di un "re di animali".

Situazione simili à eagles. Puderanu tene diverse è forme di alpi, culu è piume, mantene a berva aperta o chjusu. Nant'à e braccia di Russia, Albanie, Serbiu è Montenegro, l'aria eraldica anu 2 capi d'ogni unu, vultonu in direzzione diffirenti. Questu hè duvuta à u so patrimoniu storicu cumuni è forti ligami in i seculi. À l'altri (Àustria, Germania, Polona, Moldova, Rumanìa, Repubblica Ceca), l'àcule anu un capu è sò abituati in corona.

Semu devi esse nutatu chì ci sò e robba d'armi di i paesi europei chì combina simbulu raru. In particulare, l'emblema di l'Irlanda - l'arpa cèltica in u celu - ùn hè micca truvatu in nisun paese in u mondu. L'arme di armi di Bosnie-Herzégovine hè spessu cunfonditu cù u segnu di l'Unione Europea in una manera di culore simili è stiddi bianchi punichi.

I simuli di i paesi, i cità è i territoriu eraldichi sò una parte integra di a cultura è u spiritu di l'Europa. In u mondu mudernu, cumu cù i monumenti architettonii cunsirvati, rientranu à i citadini è i turisti di a UE di l'esistenza di a "anziana d'Europe".

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.