News è societàPulitica

Bob Denard. Biography è poze "mircinari King"

Bob Denard (foto mostra dopu à l 'artìculu) - lu ligginnariu surdatu di la furtuna, chi per dicennii hà statu attivu in u corpu è era prumessa à attività di mircinari tutta l' Africa è u Mediu Urienti, passatu luntanu 13 October, 2007, a la vita 78-annata .

Nantu à a morte di a so surella, annunziatu Zhorzhetta Garne. U mutivu ùn fù dettu, ma hè cunnisciuta chi u "rè di mircinari" per parechji anni suffertu da k d'Alzheimer.

Guerilla contr'à cumunista

Tall, omu distintu chi ispirau Frederick Forsyth à scrive un rumanzu circa suldati European di furtuna in Africa "Dogs di guerra", Bob Denard, i militari, mai si 'ntisi lu bisognu di scusa per e so azzione, riceva in un intervista chi iddu era un suldatu in l' Ovest, participannu a la lutta contra cumunismu.

"Hè vera, Nun era un santu, - dissi in 1993. - In a battaglia ùn pò essa altrimenti. Ma ju nun avissi a èssiri sempri quì si fattu nunda di fideltà reprehensible ".

decisioni u rè

Invece di parlà di iddu comu nu beni o di pirate, ch'ellu hè megliu à esse chjamata un corsaire. "Dogs in France ricevutu lu pirmissu scrittu di u rè di a attaccari li navi straneri, - si spiega. - I nun hannu un tali ban, ma aghju avutu un passaportu scunnisciuti da i servizii di sicurezza ".

Cusì, si pò micca dipoi u principiu di 1960, iddu stissu a ricusà participazione, o un sustegnu, o l 'armata di guverni in l' ex culoni European e àutri zoni cunflittu. Apparenza, nun hannu nuddu datti truvannu novu recluti in u mondu sigretu di un surdatu di furtuna.

Iddu è u so pùblicu, ca prupunìa di a so s'allumìngiu Les Affreux ( «terribbili"), iavanu in u Congo, Yemen, Iran, Nigeria, Benin, Chad è Angola, è parechje volte in i Comore, una nazione, isola, nantu à a costa urientali di l 'Africa à l' Uceanu Indianu.

Sicondu Denard, è basta aventura è soldi. Ma certi avianu u so parte di idialisimu. At a vintura avia un codice di mitaètica, u so propriu còdice di unuri. Iddi nun facevanu atti di u terrurismu, mai tombu civili di nucenza. Iddi avianu a so regule, ma dinù i leghji di u paese induve mircinari travaglià dinù usanza.

"Fallback"

Bob Denard rivendicatu chì parechji di i so azzioni sò ingagiatu cu l 'accunsentu cunsensu di u guvernu francese. Ma, a so oghje pruvatu in France in u accusa di attività armati illigali, più pocu in lugliu di u 2007, quannu fu cunnanatu a un annu in prigiò per urganizà un corpu a la Serbia in 1995. At altru sente a corte hè a dicidiri la quistioni di s'ellu si hè sappiutu à difende a so sintenza, ma Denard era digià mortu.

À u prucessu, chì si messe in u 2006, ùn sò scurdatu avvinta amichi in u guvernu. "Quandu i survizza ùn sò capaci di purtà fora certi tipi di funziunamentu sèpalu, ùn aduprà strutture tempu, - cci dissi la corte a anzianu paga straniera ufficiali francesi. - In stu embodiment alternativa era Bob Denard ".

France Ùn ci hè tradisce. In una intervista in u 1993, dopu à altri capi parrava fora in a so difesa, li disse: chì a regula in stu casu, sò tali chì ùn cuntrattu. Per quessa, s'è vo site in una situazione induve tuttu si contru à voi, assai Corsets è assai cunt quandu avete sustegnu pòpulu d 'onuri.

curriculum vitae

Bob Denard natu in Bordeaux, 7 di aprili, 1929 sottu u nomu Gilbert Bourget a la famigghia di un ufficiale esercitu cuncedu ca cchiù tardu travagghiau a la Colonie, unni criscìu, u so figliolu. Gilbert zitellone scrivi à l 'Accademia navale, è si n'andò à essa in a tarra. Fù rinviatu à Vietnam, è po in Indocina, induve France tribulatu à chjappà nant'à a so pussessi culuniale. Capiscia chì a so carriera ùn hè truvatu, Denard s'arribillaru. Iddu sapia chì meritassi di più.

Pocu nanzu, lassannu lu serviziu militare, si hè furmatu in the United States, induve si aprì un novu munnu, a più muderna, più équitable, è più ricca. Aduprà i ligami in i Stati Uniti d'America s'arrizzò postu guardia Denard in la cumpagnia americana in Marocco. In lu 1952, si junceru a la polizia francese lucale.

In Casablanca, li cascò sottu a influenza di i gruppi dritta-cantu, è in lu 1956 fu accusatu di indiatura à un tarrenu à Assassins lu Primu Ministru di France, Pierre Mendes-France. In prigiò, è passatu 14 mesi.

A guardia in Pennsylvania

Dopu à a so libbirtati, Bob Denard turnau a Francia, induve per qualchi tempu travaglia cum'è una vinditori di muri per tres, ma issa occupazione ch'ellu hè tanticchia prestu. In 1961, cumpagnu c'insignau un Nicolao in u ghjurnale di u récoltant di bastone per a prutezzione di cumpagnii minieri in Pennsylvania. A picca settimane dopu ch'ellu era in u Congo, un Trooper uniformi. Prestu si purtava un gruppu Motley di li surdati di furtuna da l 'Europa e South Africa, di participà à Avalanche guerrigghia in la machja africani. Quì hè una reputazione di maestosu è honnête capu di mircinari.

Quandu un tentativu di a siparari la pruvincia di Pennsylvania da u Congo, dopu indipendenza da Belgium finì in fallimentu, cummattiu in Yemen, ca dô travagliatu attentamenti cu ntilliggenza British, comu si vantava da Denard sè stessu.

Bob era ferita in battagghia e so'casa lu restu di la vita. Pocu dopu, Carlu participò à a guerra di indipendenza da Nigeria, Biafra, punennu fini a scunfitta, ma à l 'anni 1970 e mane 1980ini travagliatu in Benin, Chad è Angola (unni, secunnu a iddu, iddu cullabburau cu la CIA).

Internet "Shrimp" Bob Denard in Benin

On Sunday morning, 16 di jinnaru, 1977 lu misi 90 armatu mitrailleur fucili C'hé mircinari ricrutati à annunci in giurnali, supra l 'aviò DC-7 à impatrunissi di a putenza in u picculu statu Africana Lingua di Benin.

pianu di l'Denard hè sèmplice. Tutti si deve fà hè a nutralizessi President Kérékou è i so partighjani messa assediu di u capitale di un picculu gruppu di suldati. Dopu u modu in u paese avianu à esse rifabbricatu truppe da Togo.

2:00 È cumbattutu in la capitali Cotonou, clientella l 'aeroportu internaziunale è u palazzu presidenziale, chì ùn hè un dittaturi. Mentre ch'elli èranu lotta, si tranquillamenti lassò a so casa, è si n'andò à l 'aria, la quali cunfirmava ca iddu era vivu, è tenutu i citadini Benin di qualità anziane Bisognu "un attu nascì di Fra imperialist." Cum'è un risultatu, Denard si ritirau, lassannu li surdati morti, armi, vagliatura, è, cchiù di tutti, i ducumenti detailing l 'au pianu di a putenza apprufittannu. Cernuschi purtaru cu iddi solu resident di u capitali, chì emi à d 'i l'prisidenti è iscì cun braccia, pi difenniri suvranità di u paese, ma si scurdaru mai, calaru à un cummandu Denard. "Otage", mi pare, ch'ellu era cuntentu di lascià Benin è a so moglia.

Famìglie di i vittimi in l 'attaccu di anu prisintatu documents in la corti di Francia, è Benin. À la casa Denard statu cunnannati a 5 anni, in prigiò, ma in un paese induv'ellu hè vinutu à picònia - la pena di morti.

Ma era dighjà fora di purtata di tramindui ghjuridizione: armi à i denti, u Frances purtatu un esercitu mircinari a testa di una piccula nazione Isula in l 'Uceanu Indianu.

A prova dicisivu

Denard in u Comoros hannu arricivutu lu cchiù granni successu. In u 1975, ci hè quì organizatu un corpu d'État contr'à President Ahmed Abdallah Abderemana.

Sta vota Bob micca pussutu pagari a perdiri. Più chè un annu hà frustatu u realisazione di sta impresa - la rivota di President Sualiha. Double The opérations aria prughjettu era di esse annullati a causa di la mancanza di sustegnu esterni. Denard guditi ùn anu l 'insignamentu di a so "GamesNet". Ma ellu ùn pudia pi.

Dopu à Cotonou, parechji sò sviatu da Denard, ancu a so prima locutinenti chjamatu u trasferimentu pianu da a costa, mare de France in Moroni, senza finisci ntirmediu in u portu di pazzia.

Ahmed Abdullah cci detti un bugettu di 3 milioni di franchi. By u tempu u terzu prugamma operatu mità di la summa hà digià statu duminatu. Volte si ind'è una squatra di volte pagau un nanzu, è dopu di u fallimentu di u cuntrattu. Abdullah e àutri dui GamesNet rivuluzione pò ùn anu abbastanza più spesi. Avemu Denard hè solu 2 ozzione: sia a arrinnìrisi, o à invistiscia in u funziunamentu di tutti li sordi si varagnò in 18 anni, serviziu mircinari. Si ancu avutu a cucina u so solu lecite los - riparà finanza.

U Messenger di Allah

U corpu hè forsi lu cchiù granni storia di Bob Denard, perchè l 'impresa stessa di maghju 13, 1978, è a vittoria era u so persunale. Si mette solu.

In Lorient, unni iddu accattatu e cottu trawler spechju-acqua "Antinea" Denard passati più cà una settimana, pirsuna cuntrollà tuttu u modu davanti à l 'ultimu corpu francese rivet. sè stessu, entouré, incù fede, populu spirienza, amichi, parechji ingegneri è voi, chì ancu in u mari ùn cunnosce circa lu puntu di fini di l 'itinerariu di u bastimentu.

Denard nun era sulu un oru, ma una libbiraturi. A populazione di l 'ìsuli, ogni paese palesa u so Ringraziamu. A pupulazioni musulmani pigghiau comu lu Messenger di Allah.

mircinari di u rè

Bob trovu quì seconda vucazioni: iddu rifabbricatu u Comore, riurganizzata l 'amministrazzioni, la polizia, usi, ecunumia. Iddu pinsava ch'ellu avia trovu una siconda casa, quì, è u locu induve si pò passà i so ultimi ghjorni.

Pè stallà si quì campanu, Bob Denard moglie di una donna, lucali, divinni la sesta di a so moglia, cù quale ellu avia dui figlioli. Iddu avìa àutri almenu sei ziteddi da altre nozzi. Iddu dinò cunverta à l 'Islam e pigghiò lu nomu Said Mustapha Majzoub.

Bob Denard - King mircinari - creatu in u fundamentu logistica Comoros di funziunamentu militari in Mozambique è Angola, oltri cuntribuiscia France à circumventing u embargo in u Sudafrica. Ma in u 1989, Abdullah statu tombu sottu cundizione mistiriusu, e cu l 'aiutu di Denard paratroopers Francese riniscìu a scappari di South Africa.

Provu à vindicà

Dopu à stassi trè anni in South Africa, turnau a Pariggi, unni ricevutu una sintenza suspesi per attempting à rimbarscià u guvernu di Benin in u 1977, è fù assoltu su accusa di assestu di u assassiniu di Abdullah. Bob Denard, quale n'autubioggrafia intitulé "Le Corsaire Republic" hè digià statu scrittu, hè prontu à so ritirata.

Ma in 1995, iddu è un picculu gruppu turnò a la Serbia, ma a so prova à impatrunissi di a putenza hà fiascatu, è l 'arcipèlacu stati mandati e truppe francese di ricriari òrdini. Chì hè l 'ultima azzione chi fici Bob Denard - una trata, per cui iddu, a la fini, avianu a risposta di più cà una dicina in a corte più tardi. Da u tempu ch'ellu era troppu mali à assiste u udienze corte è di parlà di elli.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.