FurmazzioniScienza

Assirvazzioni - ciò chì hè sta? I tippi d 'assirvazzioni

Cosa hè surviglianza? Quissa hè un mètudu di ricerca chì hè usata in psiculugia di i pircizzioni organizzata e purposeful è lu studiu di ogni sughjettu. Si veni usatu induve lu vinniri usservatori pò disturbari lu azioni di u singulu cù l 'ambienti. Sta pratica hè soprattuttu necessaire quandu vi tuccherà à ottene una immagine piena di ciò chì hè pusitivu, è capisce u cumpurtamentu umanu.

Cosa hè surviglianza?

Assirvazzioni - un speciale organizatu è arradicatu la pircizzioni di un ughjettu. Si pò esse ndirettu è direttu, interna è esterni, unincorporated è ncurpurata, ndirettu è direttu, Calcitonin è cuntinua, laboratoriu e campu.

By sistimàticu hè divisu in:

1. U non-sistimàticu assirvazzioni - una tecnica chì fonda un ritrattu generale di u cumpurtamentu di un gruppu di ghjente o di un individuu sottu à certi cundizioni. Quandu sta Ùn hè stata fatta à ciclu u rapportu justifier investigateur è la criazzioni di una discrizzione bundenza di u fenomenu.

2. A sistimàticu, chì hè purtatu nantu una Départ usu difinutu. Ricerca grippa cusì cumpurtamenti è e cundizioni suciali.


Sicondu à i oggettu fissu hè divisu in:

1. assirvazzioni SELECTIVE - hè u modu in u quali l 'ussirvaturi grippa solu certi paràmetri di cumpurtamentu.

2. masiv, allora u so ricerca occupa tutti i cumpurtamenti senza eccezzioni.

A forma di l 'assirvazzioni sò distinti:

1. assirvazzioni cunsciença - hè u modu in cui lu persona cun lu sapi chi cci veghjanu. L'osserva, cum'è una regula, hè a cunuscenza di la ugettivi di ricerca. Ma ci sò casi induve l 'uggettu signalati assirvazzioni la. Stu hè fatta per via di cuncerna etichi riguardu à l 'cuegghiè ottinutu.

Tu me tipu cuscienti di assirvazzioni: l 'affettu psiculoghjche di a usservatori di l' oggettu, chì hè per quessa volta hè necessariu di fà un pocu assirvazzioni nant'à u sughjettu.

Features: l 'ussirvaturi pò influenzari u cumpurtamentu è azzione di l'ughjettu, chì l' affirmazioni thoughtless pò assai di canciari u risultatu; addossu, a turnu, pò esse a causa di parechji mutivi psiculoghjche dari nutizzia azzione di u so solitu, emi, o dà bois à i so emuzioni; sta attenta ùn pò esse purtatu fora à la vita bassu.

2. assirvazzioni scunsapevoli interna - hè una manera chì ci hè ghjente ùn capisciu chi li sottu missu. In stu casu, a ricerca addiventa parti di lu sistema di missu. Un esempiu hè a situazione induve u pissicoluggu hè realizatu in u gruppu di bullies è ùn hà annuncià i so scopi.

Sta forma di surviglianza hè bonu per u studiu qualitative di cumpurtamentu suciale di picculi gruppi. A prisenza di l 'ussirvaturi diventa un naturale, chì ùn pò micca i risultati di u studiu.

Tu me assirvazzioni scunsapevoli: difficultà in pigliatu i risultati; ricerca pò esse tracciata in un cunflittu di valuri.

Features: lu oggettu investigated ùn sapete chì ellu veghjanu; ricerca riceve assai di infurmazioni circa la usanza.

3. External assirvazzioni scunsapevoli - hè u modu in cui l 'uggettu investigated ùn capisciu lu ussirvazioni è l' ussirvaturi porta fora u so travagliu, senza alcunu cuntattu direttu cù l 'oggettu. Sta pratica hè còmuda perchè ùn abbassa mancu appena l 'ussirvaturi e lu cumpurtamentu osservatu ùn scuppiari a so falzi passi.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.