FinancesTributu

Art. 154 di u Code Tax incù missaghji. Soggiru 1, articulu. 154 di u Code Tax

Art. 154 di u Code Tax definisce u prucedimentu di stabiliri li basi fiscali in u pruvista di servizii, a vendita di bè, è u travagliu di pruduzzioni. Nurmalamenti, spiciali attinzioni hè datu à parechji i metudi di a so furmazione, quali sarà sceltu prima in cunfurmità cù e dispusizioni di vendita. Lagnà più carattiristichi 'arti. 154 di u Code Tax incù missaghji.

Overview

In n. 1 tbsp. 154 di u Code Tax accerta chì u fundamentu fiscali in u baddu di i prudutti, travaglia o di servizii, nun veni spicificatu permessa da issu articulu sarà truvatu in la forma di u so valori. Hè create nant'à u fundamentu di prezzi crià in cunfurmità cù Art. 105,3. Stu piglia in contu i publicani excise (per u categuria prodottu apprupriati) è serà aghjuntu ùn fiscali.

Piglianu pagamentu

Quandu annonce i Bacchi quantità (nclusu lu nanzu) di granu avvene (di travagghi, pruvista di servizii) basa di dati, in cunfurmità cù u manghjà di Trends. 1, Art. 154 di u Code Tax, hè create nant'à u fundamentu di sta pagamentu, cumpresi li tassi. Da sta regula ci sò eccezzioni. Ùn contu hè pigliatu di pagamentu, parziale, cumpresi sughjettu ricevutu di perdona vacanza di i prudutti:

  1. Ùn sughjettu di tassi.
  2. A durata di u routes pruduzzione chì hè più cà sei mesi è in la so vulintà di i basi duranti spazii spidizioni / trasmissioni sottu u manghjà di comma 13 167 articuli di u Populu Corsu.
  3. Scrive in una rate of 0% sottu Art. 164 p. 1.

Base durante trasportu conti pagamentu ricevutu (pagamentu nanzu), esiste inclusa in u calculu, u sughjettu hè dicisa da i reguli di stabilisce in Trends. 1 puntu prima cunzidiratu lu norma.

P. 2 tbsp. 154 di u Code Tax

Duranti lu baddu di compra scambiu (cambiu Indian), free di cumandante, u trasferimentu di pruprietà di u cellulitis di fallimentu di rializzari oblighi, chì hè fatta da un impegnu, oltri i prudutti quandu paghendu basi in-tipu eni difinuta comu lu valuri di uggetti. Hè create in u carburante stabbilutu da i reguli di listessu à quelli chì adopri in articulu 105,3 senza l 'esse integratu di i publicani è suggettu a impositi excise (per u categuria prodottu apprupriati). In u casu di usu u sussidi accurdata da u bugettu di statu, o di benefici, entitlement à sè i cunsumatori, u fundamentu hè dicisa in lu furma di costu di merchenzie vindutu (servizii furnì, u travagliu svorgi). Hè calculata basatu nantu prezzi veri. Quantità di sussidi chì sò disposti da u bugettu in cunnessione cù l 'usu di a valurizazioni-cuntrullati statu enti, o di benefici, entitlement à certi categorie di i cunsumatori, ùn sò micca cunsidaratu quandu serenità la basi.

Grau affare

U jamming dà lu cumpraturi à u spettaculu spurtati di l 'ùrtimi a certi cundizioni di u scontru di l' umanu, ùn accurtà u costu di merchenzie famosi (furnite, fattu travagghi e servizi) di u numeru degne. Sta regula hè fissu p. 2.1 Art. 154 di u Code Tax. pò esse furnì Rire ncèntivi, macari, di l 'acquistu di un certu vulume di e merchenzie (opiri / servizii). A foras a sta règula sò casi induve riduzzione costu in u numeru di premiums stabilitu in u cuntrattu. By n. 3 tbsp. 154 di u Code Tax, in u baddu di i bè tangible esse ricunnisciutu à u so valore pigliata in contu basi fiscali pagau hè dicisa in lu quantità di diffarenza trà u prezzu di u duminiu vindutu (stabilitu da i reguli di articulu 105.3) cu li tassi e li tassi excise (per u categuria prodottu apprupriati) è un bagagliu risìdui ti dopu revaluations.

Vendita di prudutti agriculi

Quandu rispettendu i prudutti una / s è da-i prudutti accattatu da inseme chì ùn pacà u tributu in cunfurmità cù i viveri di Trends. 4, Art. 154 di u Code Tax, la basi pi eni difinuta comu lu diffarenza hè custrutta in u manera fissu da articulu 105,3, presa in contu u pagamentu ubligatorie di u bugettu è obiettivi Acquistu articulu Stu. Sta regula hè a compra cù i prudutti inclusa in la lista appruvata da u Guvernu. A foras a comma 4 of Art. 154 di u Code Tax sò prudutti excisable. A basi di a lu baddu di servizii di a pruduzzione di bè da umanu (materia) hè stallatu in a forma di u costu di ricuperu, di trasfurmazioni o di altri mutazione. In stu casu, lu nùmmaru nun cunta li tassi e excise arregistrata (di u gruppu prodottu apprupriati). Sta regula stabilisci i quintu comma di Art. 154 di u Code Tax. Dopu a vendita una vittura, acquistatu da a ghjenti, ùn agiscenu cum'è taxpayers, di più in baddu, u fundamentu hè dicisa da a diffarenza à l 'usu di u prezzu trattati da i reguli di articulu 105,3 è suggettu a lu Rire ubbricatoria à u bugettu è u costu di Acquistu di veìculi. Sta prucedura seti p. 5.1 Art. 154 di u Code Tax.

Cum'ella di compra avanti

Dopu a vendita di a pruprietà sottu cuntratti à scali lu incù a la fini di l'epupea di crià fora à elli à un prezzu pricisatu, strumenti finanziarii chì sciffru in u mercatu organizatu ùn hè guaritu, i basi hè dicisa in lu forma di u costu di sti spazii disposti per in l 'accordu. À u listessu tempu ùn deve esse menu cà u numeru create in cunfurmità cù i prezzi, calculata secunnu li reguli di articulu 105,3, agiscenu nantu à u ghjornu calendariu currispundenza di u tempu di calculu, senza l 'esse integratu di i publicani excise. Sta prucedura di pripara a comma 6 d 'articulu. 154 di u Code Tax. Hè dinù dicisa chì a vendita di u Fin megliurà space. strumenti chì sò roba nantu à i marcati organizatu è pensa u so branch, u fundamentu s'appronta à un valore per chì si pensa à azzione i termini d 'un assassin futures, appruvata da u Italiane. U calculu hè rializatu in u numeru calendariu currispundenza di u tempu fissu da articulu 167, senza l 'esse integratu di i publicani excise. Nantu à a vendita di u megliurà space di cuntratti ozzione roba nantu à u mercatu organizzata è vuluntarii per i delivery, la basi hè create in a forma di u prezzu à chì deve esse purtatu fora i stuvigli sottu à u nivellu di un assassin futures. À u listessu tempu ùn deve esse menu cà u numeru create a prezzi ditarminatu da i reguli di articulu 105,3, chì upirari nant'à una data chì vene cù u mumentu di calculu di 167 nurmale, senza l 'esse integratu di i publicani è suggettu a impositi excise.

si pònnu

Dopu a vendita i prudutti in cuntinitura Reusable, chì sò disposti per i rates, in cucina, sti lucali Ùn sò incluse in a basa di dati. Sta regula hè à cause quandu u pacchettu hè implementor resi. Sicondu u prughjettu di vendita, i basi hè dicisa da u manghjà di Articuli 155-162. In n. 10 st. 154 di u Code Tax privedi ch'è un cambiamentu in la dirizzioni di crìsciri lu costu (escludiri Rire ubbricatoria à u bugettu) di i prudutti famosi, macari a causa di l 'aumintari in u tariffu (prix), o vulume (quantità) di merchenzie, di diritti bè, aduttatu in contu Bacchi in la basi di calculu di l' èbbica , chì fù furmalizza ducumentazione sirvizziu comu li basi di prucrama counterparties invoices currettive sottu bagagliu 172 u dicèsimu articulu.

spiigheti

In Art. 154 di u Code Tax stabilisci i règuli ginirali supra lu quali lu calculu hè fatta di i basi fiscali in u baddu di servizii, i prudutti, opere. In cunfurmità cù u prima regule comma, si eni difinuta comu lu valuri di uggetti, create in u carburante stabbilutu da i reguli di articulu 105,3. Per una megliu cunniscenza di u prucessu deve prima di tuttu si rifiriscinu a articulu. 40 di i Code. Sè ind'a u sistemu di regulamentu-liggi civili e di attivitati cummirciali in i règuli di vulintà prezzu hè u principiu di a libartà di termini di cuntrattu, u drittu dà una lista specifichi di esigenze chì tocca à rispittà cu sta. As Edite chjave in favore di u valore currispunnunu di l 'uggettu di l' accordu lu prezzu mercatu. Sicondu à u primu comma di articulu 40, nun veni spicificatu stabiliu in u Code Tax di u prugettu di tassi, u numeru renseigné partiti à u transazzione. Sinu à u cuntrariu hè schiarisci, si dicìa ca lu prezzu currisponde à u valori, mercato. Sutta l 'ùrtimi, in cunfurmità cù Art. 40 (4), accittau la summa furmata da l 'azioni di branch è dumanda à i venta di i prudutti listessi o simile in cundizioni ecunomichi paragunabbili sulu.

u scambiu di merci

In u compra di stu tipu hè dettu in la siconda comma di Art. 154 di u Code Tax. Termini di compra scambiu scrivendu in articulu 567 di u Codice Civile. In n. 1 di stu mudellu specifies chì, in cunfurmità cù u scambiu cuntrattu, i participanti trasmèttala à iddi la prupitati ricevutu in ritornu. In Art. 567 dinù trovu chì u scontru, i viveri rigulamenti u sale, s'ella ùn cuntrariu u criticu di a transazzione è l 'esigenze di Sec. 31 di i Code Civil. In più, ogni participant hè cunsideratu à esse u mercante di l 'oggettu, ch'ellu hè custrettu à mandà, è u destinatariu di u pruduttu à u listessu tempu ch'ellu hà a accittari in cambiu.

matematiche senza

Sicondu articulu 39 di u Code Tax, incù compra bè, servizii, u travagliu cuimmurciuti u trasferimentu di i bè nant'à una basi cummirciali. In u primu comma di stu duminiu, pirò, lu soggiru hè prisente. In cunfurmità cù issu, u trasferimentu di pruprietà di sex ricanusciutu comu lu matematiche solu in casi adopri da lege. Comu unu di li règuli spiciali rigulamenti una tale situazione, articulu 146 parla. In la prima subparagraph p. 1 norma stabilisce chì u trasferimentu di pruprietà free of rispunsevule hè cunsideratu à esse u stessu. Sicondu à i reguli di u Code Civil, u funziunamentu di stu tipu deve esse fatta fora da u cuntrattu di nutaru.

Realisazione di collateral

règule generale di u baddu di l 'usure in stu casu quì per in articulu N.334 di u Code Civil. Sicondu à a norma, un duga di l 'òbbricu fatta da l' impegnu, ti hannu lu dirittu à u so difettu di i joint à avè u piacè di u valori di l'oggettu trasfiruta a lu. À u listessu tempu, sta funzione hè ESPUGNATE cù u rispettu à altri attori, a fari dumanni a sta pirsuna, ma deve esse dopu à l 'use furnite di a lege. Sicondu articulu 336 (para. 1) di u Code Civil, cum'è un impegnu pò esse un bè. À ellu, à mezu à avutri cosi, prividia di diritti pruprietà. Eccezzioni sò bè tangible fattu fora di circulazzioni, i vostri bisogni rilativi à l 'identità di u duga (alimony, cumpensu di danni à a salute è cusì fù.), As bè cum'è altri diritti, ncaricu di u quali ùn hè permessa normi. Cum'è un mortgagor pò agisce direttamente à i joint, o un enti terzu-party. In stu casu, si pò avè sia pruprietà è gestione ecunòmica. Sicondu à i viveri di Art. 8 (comma 2) di a lege Federal "On Banqueting", fidanzata bè tangible avanzu à sciorru cure nant'à elli per repayment di oblighi duvia esse, reflété l 'equilibriu fogghiu di u pledgee.

vulume assicurà

About si hè dettu in la articulu. N.337 di u Code Civil. Sicondu à a norma, nun veni spicificatu stabiliu in u cuntrattu, u guarantisci disposti da u esigenza di u puntu chì ci era una stonda di piacè. In ella, in particulare, ci sò: una pena, interessu, cumpensu di perditi cuntrattu dopu cum'è un risultatu di u fiuritura, oltri a la costa cavaddu e cose nant'à u so cuntenutu è u costu di intreccia cugghiennu. U bè dunque resu tutti i oblighi e spesi cunnizzioni di u duga. A esigenza chì cura u duminiu ùn ponu esse assuciati à a so acquistu di u cellulitis. Quissa hè duvuta à u fattu chì u valore di i bè tangible ùn hè micca generale u listessu cum'è l 'isula di l' òbbricu. Sighit da stu chi u trasferimentu di pruprietà fidanzata à a pruprietà di u ambra pigghia l 'esistenza di certi di i risultati di a finanza. Hè iddu stissu manifests cum'è l 'diffarenza trà u valore visu di u debbitu avanti à a vendita di bè, è u costu di acquistu o prezzu volo senza ricchezza fiscali. TVA, chì hè sottumessu à cacciata in u funziunamentu, riducendu cusì u risultatu di a vendita di collateral, chì hè dunau a lu rang Sguera su MF. 91.

fattore impurtante

In articulu 339 di u Codice Civile stabilisci i esigenza chi l 'accordu nantu impegnu deve specificà u sughjettu di u cuntrattu è u so spuntà, u criticu, u termine è pesu di l' òbbricu, chì hè datu da u duminiu spustatu. In più, u ducumentu vole prividia infurmazione circa u sughjettu, chì hè u ambra di u duminiu. L'accordu impegnu hè solu in u scrittu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.