SaluteMalati è Cundizione

A malatia di Hansen. Leprosy (a malatia di Hansen): sintomi, trattamentu

In u mondu parechji malatii chì sò megliu micca fà affruntà. In ogni casu, hè sempre necessariu di sapè da elli à pudè à prutezzione di l'infizzioni. Questu hè ciò chì hè a malatia di Hansen.

Qual hè?

À l'iniziu, avete bisognu di capisce ciò chì hè u prublema. Leprosy - chì hè sta malatia? Sta malatia hè una natura infizziosa, hè causata da microbacteria especial. Chjode per u cursu longu, ancu per e lassà di a pelle, u sistema nervoso, i organi internu, u sistema musculoskeletu è a mucosa. Ci hè dettu chì a lepra hè cunnisciuta da a mo tempi. Hè temuta è teme, quandu era in quellu tempu una malatia incurable è assai terribili. Invece, i scientifichi moderni dicenu chì pò esse infettatu cù cuntattu prolongatu.

Prevalenza di a malatia

Assicuratevi di dì chì a lèccia hè cumuni. A malatìa, in generale, hè localizzata in u cuntinutu africanu è in l'Asia. In ogni modu, si trova dinò in Amèrica Latina è Oceania. Ma sempre, i campi per l'incidenza sò l'India, Cina, Indonesia, Myanmar, Madagascar, u Brazil, u Nepal è Nigeria. Se parlemu di i numeri, da questa data, hà registratu circa 180 mila pazzii cù stu diagnosticu. A maiò parte di elli, circa 80%, vive in India. Parrannu di Russia, oghje ci sò circa 600 persone nantu à u so territoriu cun sta diagnostica (principalment in Asia Centrale).

I manere di lepra infectiva

Cumu hè a trasmissione di a morta di Hansen è si pò esse infettatu da una persona malatu - questu averebbe trattatu in più detail. U Lepru hè un cumpagnu di a miseria, a miseria è a cundizione sanitariu. Tuttavia, e funzioni genetica di u sistema immune di l'omu pò causà ancu. Ci vole dì chì circa 95% di a pupulazione di u pianu sanu ùn hè micca sensitivu à sta maladie. E ancu dopu un cuntinuu prolongatu cù u paci, sti paesi ùn ponu micca infettatu. I manere di a trasmissioni di a malatia ùn sò micca cunnisciutu solu. Tuttavia, sicondu i medichi, ponu esse dinò:

  1. Air droplet form. Hè ciò chì hè una persona sana pò esse infettatu si u paci paci ùn sughjisci, starnisce è ancu parlà.
  2. Cuntattate cù u travagliu contaminatu. Hè cresce chì a lèpara hè una malatìa di i campagnoli, è micca di e cità urbani.
  3. A malatia pò esse trasmessa cù i moschise.
  4. Pudete ancu infettatu in salotti di tatuu o l'uspitali siddu ùn sò strumenti utilitarii.

Gruppi di risichi

Avemu macari cunziddi na malatìa cum'è la lepra. Qualessu tipu di malatìa, quantu si fa? Cume hè cumprumbu. Avemu bisognu di parlà di u gruppu di risicatu, questu, à quelli persone chì sò più prubabili di avè da vene:

  1. Questi sò e persone chì viaghjanu o viaghjanu in viaghji di cummerciale à i regioni potenzalmenti periculosi (in particulari di alcune di paesi cum'è l'India, Egittu, Nepal, Chine).
  2. E persone chì anu una mutazione genetica in u seimu chromosome (in u situ p.25). Affetta a predisposición à infizzione cù sta malatia.
  3. Periculu pò ancu representà a ripruduzzione di certi animali chì pò esse carri di a malatia. Eccu sò battelli sicchi o chimpanzees.

L'iniziu di a malatia

Cum'è tutte e malatie infizii seriu, a lepra hè causata da microbacteria especial. Intrudanu u corpu di una persona sana, settle nantu à l'organi internu è cumincià à multiplicà attivamente. In cunziguenza, granulomichi, tuberculi speciali, sò creati da i celite di u sistema immune. Hè furmatu nantu à a pelle, in l'organi, l'ossi, in i camini nervi. Semu devi esse ricordati chì i sintomi di a malatia difereranu sicondu u so tipu.

Sìculi di a lepra tuberculoid

Leprosia (malatia) hè divisa in parechji tipi. U primu di elle hè tuberculoid. Ciò chì in questu casu avarà u senti per u paci? A pelle hè influinzatu principalmente, u sistema nervu ancu a soffre. In questu casu, i organi internu sò più spessu micca afectatu. À u principiu di a malatia, unu o più focu di malatie nantu à u corpu umanu. Pò esse una plaquette, una papule o un spaziu (lumi, cù un tintu rossu). Cumplementu, se u trattamentu ùn hè micca fatta, queste focu di malatizza cumincià à imunereghjanu cù l'altri, furmannu formazioni enormi cù bordu di Borgia. In i membri di una persona, ancu di a so fàccia, ci ponu appaghjà formations più chjuche. In questu casu , l'area affettata si sorda, perde a sensibilità. Se ci hè una vulgarisione di u sistema nervu, à vena à i focu di a pelle, pudete sentenu l'inguernate è l'ingombinati tronchi nervi. In seguitu, l'attività di mutivazione di i mani (a pene di u vinu) è u pede (u sindromu di u pede) pò esse disturbatu. À u listessu tempu, a nutrimenti di a pelle hè intruduciutu, hè prestu faciule vuleramente e fragile. Mutilazioni spessu si sviluppeghja. Questa hè a spartuta spartuta di u corpu mortu di u paci.

Sintomi di tipu lepromatu

A malatia di Hansen pò ancu esse lepromatose. Chì què in questu casu pò esse cù u paci? Ci hè deve esse dichjaratu chì stu tipu di malatìa hè a più periculosa, è u so cursu hè u più severu. In a maiò parte di i casi, una persona si stende invalidata, è spessu i malati. L'iniziu di a malatia hè carattarizata da l'apparizione di spots brillanti nantu à a pelle, chì ùn sò micca difeente da una robba sana. A sensibiliità hè cunsirvata. Duranti u tempu, i tumori petitsicci accuminzanu a formà nantu à u corpu (in particulare in a faccia). Cù u sviluppu di a malatia, l'apparizione di una persona hè più distortu. Ci hè ancu una faccia di u leggeru. Di questa formazioni oghje spessu occur, infezioni, chì aggrava a cundizzioni di u paci. L'altri sintomi chì ponu appare cù u sviluppu di a malatia:

  1. Omi puderanu sviluppà orchitis - inflamazioni di u testicu.
  2. Viulenza di sensibilità in i membri.
  3. A contractura di ditte pò esse furmatu, spessu ci hè una mutazione.
  4. U danni in vista puderanu essee, purtendu à a cecità.
  5. Spessu a bocca è a gola estremi affettati, chì porta à cambià a voce.
  6. Se i granulomi sò furmati nantu à l'organi internu, interferiscenu cù u so funziunamentu standard.

Ci hè ancu dettu chì a malatie di Hansen pò avè simule cunfinanti di dui tipi di malatie.

Diagnostu di a malatia

E malatii infizziosi cronii è agatti sò più spissu diagnosticati da e so manifestazioni esterni. U listessu ghjornu per a lepra. Cusì, per attistallu chì u paci hè in una maladie, i seguenti impurtanti ponu esse:

  1. I spazzius caracteristici nantu à a pelle, chì purtanu à engrossà di i tronchi nervi.
  2. Identificazione di microbacteria specifica. In questu casu, l'integrità di u granuloma hè cumprumissu, un scraped será pigliatu da ellu è u cuntenutu analizatu sottu un microscope.

Trattamentu

Ci hè deve esse dichjaratu chì a lepra hè stata cunsiderata una malatia incurable, è i maladieti cù una simpatisculugia chjamata eranu isolati da a sucità. Oghje, stu prublema pò esse eliminata solu. Tuttavia, si devi esse ricordati chì u trattamentu di malatie serii, cumpresa cum'è a lèpara, hè un avvenimentu assai longu. In questu casu, u paci hè ingressu in u leprosariu chjamatu - un locu spiciale induve non solu sottuponghje trattamentu, ma ancu vende, pò ancu acquistà una ecunumia. In questu casu, tutti i membri di a famiglia di u pacchemu anu da passà per un studiu specializatu chì aiuta per identificà a pussibile infezzjoni. Mètode di trattà a malatia:

  1. Uoficu di antibiotici. Puderanu eliminà e malatie infecciosa crònica, inclusa a lepra. U tipu di medicina in stu casu, quantu a durata di a so amministrazione, pò cambià sicondu u tipu di malatie. In ogni casu, in stu casu, i seguenti medicini sò più spessu usati: Dapsone, Ofloxacin, Rifampicin.
  2. A terapia antiinflamatori serà ancu obligatuà. In quessi casi, u paci hè prescribed un cursu di a droga "Acetylsalicylic acid", à spessu - "Prednisolon".

Sì, per un annu, u paci ùn ùn presenta micca a microbacteria caratteristiche di a lèpara, pò andà à trattamenti ambulatori. In questu casu, serà necessariu di cummattiri sulu cu li cunsiquenzi di a malatia è i so manifestazioni esterni. À u listessu tempu, una persona si sviluppa micca prufettu à l'altri. In certi casi, l'assistenza necessitanu l'aiutu di un psicologu o psicoterapista.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.