U sviluppu intellettualeRiliggiuni

Quanti libri sò in a Bibbia? Books di u Novu Testamentu. Books di lu testu cchiu vecciu

Quandu si veni a Bibbia, avemu di solitu à pensà un images màcina cù testi antichi. Stu libru hè leghje da populu viria custioni circa u sensu di a vita, di droghe cun tiuluggìa. Solu u nomu significa lu ùn hè micca unu o dui volumi, assai d 'iddi. Chì ci capisce quanti li libbra di la Bibbia, è per quessa ch'ella hè impussibile à Cognome u numaru esattu. Cristianèsimu hè stata longa divisu in lu rami. U più pupulare sò Index, Protestantism è Orthodoxy.

caratteristiche General

A parolla "Bibbia" vene à noi da u lingua greca. Traducennu idda comu "li libbra" o "Santi". Iniziu, si tratta di una racolta di a cunniscenza di gran valuri. Pò dassi chì avà avemu mette in lu in un altru sensu si dice chì hè una biblioteca di l 'arma.

Parechji millaie di anni, sti libbra (e ci sunnu tanti) sò cunzidiratu unu di li megghiu valori, relìqui creatu da ghjente urdinaria. Li strumenta, amaze è insignà lettori riflessione souhaitons è novi scuperti. Tuttavia, quannu Nasci la quistioni, quantu libri sò in a Bibbia, sperti pò micca risponde à fà. È ùn hè chì difficultà à cuntà u vulume. Just differente di lingua riliggiusa sò furmati so strana à u sughjettu.

Studi liate à a Bibbia, creatu più di circa mille sei centu anni. Una parti - i testu cchiu vecciu - hè scrittu in li tempi, pre-Cristiana. Ma hè dinù nurmarmenti a la scrittura. Novu Testamentu , certi studiusi crede un sonu spùticu Christian. E parti di u so vulume hè micca si rifirisci a li Sacri Scritturi. Chì chistu è lu fattu in avvicinamenti. U valore di sta litteratura hè impussibile micca à ricunnosce. Sperti à studià issu tema, guardà u vulume cù trè pusizzioni.

Cosa hè u valore di a Bibbia

Didàttica, sti libri sò la scrittura di a riligione cristiana. Li dà lettori un fundamentu spirituali, insignà u rispettu di a fede. The Book di du cul, per esempiu, hè cunsideratu à esse unu di i surghjenti di liggi. In sta parte di a Bibbia cunteni li règuli e tenets di i fideli, i canonichi esse seguita in a vita. L'autori anu pruvatu à spiegà à a ghjente urdinaria nova à i principii tempu, un modu di pensà. Accordu, lu compitu hè allegri: a reorient cumplitamenti u prucessu di pinzeru di l 'umanità di l' autri reguli, a instill diffirenti tradizzioni e modi di vita.

Secunnu, sti volumi sò videndu cum'è una surgente di infurmazioni storichi. L'autori prisenti in li micca solu u evenimenti di a so mudernità, ma dinù catturà u spiritu di a sucetà. Terzu, a Bibbia hè un munimentu cultural. Tanti testi sò stimati da parè comu incantu da u puntu littiraria di vista. In più, sò valori com'è un monumentu scritti. Books sò statu traduttu in parechje lingue, u numeru di publicazioni ch'elli sò nanzu di qualunqui avutra òpiri littirari. Quì si verifica tutti i so valori religiosi è storicu.

A struttura di a tutalità

Avemu apposta nun rispunnì: subitu à una quistione di indetta chì u numeru di libri in a Bibbia. Sfurtunatamente, locu è direttamente ùn vi travaglià à uncover. Avè lettu u materiale à l 'ultimu line, tù se vi accordu. Collection hè divisu in duie parti - i Old e New Testaments. Li sò scritti da autori di differente nantu à un mila anni. OT chiamatu pre-Cristiana Bible parte (spissu citatu abbràica). Sti libbra sunnu cirtificati comu Sarvaturi, si basau supra li è usatu comu la Parola di Diu. Ghjudei arricanusciri solu una parte di a Bibbia, cumpostu di l 'Torah e Ketuvim Neviim. U fundamentu di sti libri eranu creatu tutti l 'àutri, comu puru lu cristianesimu stessa.

The New Testamentu discrivi la vita di lu Sarvaturi è i so discìpuli. Sti volumi creatu dopu à partendu da la paci di Christ. Tutti i manuscritti, comu già dissi, assai vechju. Iddi èranu ristampatu parechje volte. A causa di chistu, ci era cunfusu cù u gruppu in volumi. Cusì, in la tradizzioni abbràica, sicondu à i punti di e preferenze, si pensa chì i libri di 24 o 22. Ma muderni cristiani pèrdita di quelli chì i testi digià trent'anni-nove volumi.

A struttura di a Bibbia in a tradizioni cristiana

Tutti i volumi chi anu firmatu à u prisente ghjornu, spartutu micca solu nantu à u authorship è data di u scrittu. Curia distinguiri i testi in i temi. Chì hè, a Bibbia si componi di i libri chì palesani u individuu temi. In a tradizioni cristiana aduttatu stu gruppu:

  • ligislazzioni;
  • prophetic;
  • storica;
  • pedagogica è pueticu.

E parti di l 'volumi, qualchi curia qualificà à u non-canonical. Ch'elli ùn sò incluse in a Bibbia. Dunqua, si gira fora nu nummiru diffirenti di libbra. Ma andemuci più.

libri legale

Sta rùbbrica aduttatu prividia la Pentateuque. Sti publicazioni di discriva i reguli di a vita di i cridenti. Cusì, u libru di cul contàt de su lu libbirazzioni di i Ghjudei da a scrittura rumanzesca in Egittu, è u so viaghju à traversu u disertu. Si compii cù una lezziò nantu u cunchiusioni di una nova allianza incù u pòpulu di Diu. Cul - hè u secondu vulume seguenti u Frari. In sti manuscritti ci sò latu pausi e legislativu. Ognunu dici d 'un certu periodu in lu la vita di l' antica Ebrei. U terzu vulume - Leviticu - hè assai differente à u cuntinutu di u restu. It cuntene i instructions, basi riguardanti riti religiosi.

In aghjunta à manghjà spiciali, u libru di u Leviticu, è include regule di u fidu. Si dici la storia, di quantu pirsuni hannu a campari, ciò chì vi ponu è ponu micca fà è l 'comu. Quessi sò i reguli di cumpurtamentu in a sucetà, vivant da u urdunanze di Diu. Certi instructions, sò prupizii solu di viaghju à traversu u disertu, mentri àutri articulu à l 'urganizazioni di a vita in lu Paisi di Israel. Truvà un altru impurtanti Numbers libru. In a tradizioni giudaichi, assai attenti è pagatu apposta pi li reguli di succissioni. About chì di i quali era natu è cum'ellu campava, narrates u libru di Numbers. Tutti chi - un tipu di Crunulogìa e statistiche di l'evenimenti chi mannu durante un viaghju in u disertu. L 'urtimu di i libri nant'à stu tema hè Deuteronomy.

vulume storicu

Sta parte di a Bibbia è di letteratura, porta i caratteri di a literatura. U manuscrittu cuntene infurmazione circa quantu genti biviant, ciò ch'ellu pinsava, chì gestisce stissu misi. Per esempiu, u libru di Joshua contàt de su l 'eventi chi mannu duranti lu pirìudu di la morti di Mosè, a la morti di l' auturi. Hè spessu hè chjamata à i Pentateuque, dapoi sta hè logically seguita. Perciò, u cuntenutu di hè storicu, discrittivi.

tradizioni Joshua hè nomu di l'autore. Hè pinsatu chì solu l 'ultimu di i so linii stati scritte da un altru nome meiu (u prufeta Samuel). Stu vulume, cum'è l 'altri in sta rùbbrica cuntene dati stòrichi, chì sò di gran valuri. Stu libru cuntene storie battagghi militari, è dirittu à u tempu. In u so scentifichi cuntenutu basatu in lu so travagliu, ci hè ancu cunnisciutu u tempu di u so scrittu. A prividia la rùbbrica storicu di u libru di Samuel e Kings, Crònachi, è altri. Istruzione e puetica Letteratura - hè u Salmi Glissonius, Song of Songs.

prophecies

L'urtimu rùbbrica su volumi addiscriviennu lu revelations ricevutu da i scrittori. Per esempiu, u Libru di Haggai cuntene discursu chiddu, parlatu in fronte di u custruite tempiu. Sti missaghji sò fatte per aiutà a putenza di u spiritu di l'antichi i travagliadori chì dà à a scunfortu e era prontu a rinunziari a so voglie.

U prufeta dittu sò cuntimpuranìi circa u valore di u so travagliu par rapportu à ciò chì hè aspittava di u so populu à Diu. U sensu di a so parolle è ntirissanti è in u nostru tempu, ghjente circava à raghjugna a fede. Zachària, hà dinù un significatu chiddu. St'omu ricevutu revelations circa cumu si girava da u male, è à andà à Diu. All d 'iddi cci detti lu discinnenti.

Old e New Testaments

Sta rùbbrica di u Bible sò un assai antichi libbra. Prutistanti credi chì u so trenta-nove, Orthodox - cinquanta cattolici - quaranta-sette. È à mezu à curia dicisi à siparari la littiratura canonical, chì face parte di li Sacri Scritturi, da chì ùn ci hè micca stata. Sperti sempri sò à cuntrastu in quantu longa, chì hè a Bibbia. I Muvrini, per esempiu, tutti i incluse in lu testu cchiu vecciu, è u Wisdom di Salamone - no. Arquantu vulume differente Conti scrittu più tardi. A cumpusizioni di u Novu Testamentu, Cità, cattolici e prutistanti prividia vinti-sett'anni libri. Induve sò osservatu mancamentu. Forsi parchì issi manuscritti sviluppatu in un epica quandu ci hè un sistemu chì permette à voi à prisirvà valori religiosi, chì prividia libri.

So tanti libbra di l 'Bibbia?

Spieghendu a furmari na cullizzioni di i testi studiati, vi ponu risponde à la quistioni funnamintali. Avà vi pò capì perchè i risposti à quessa, ci sò almenu trè. Cusì, u Orthodox dì chì a Bibbia si componi di 77 libri chì prutistanti solu 66 d 'iddi, accunsente, cattolici crede chì u Spìritu Bible include 74 volumi. Ognunu di li in a so manu dritta.

Certi manuscritti nun inclusa in la littiratura canonical. Ma stu ùn dì chì u so studiu hè interdetta. Di munumenti storichi è religiosa in u curia sò strana assai reverent. Iddi arechja studià, capì, facia micca facile à capì, ma dinù à spiigà da una nova, angle. In più, sti antichi manuscritti sò utuli è i sturiani. Cù u so aiutu, sperti si pudia to penetrate i secreti di u passatu. Ferma à dì chì u mudernu raporti Bible creatu in u periodu da lu 1500 aC, à 100 g & È tutti i volumi scritte da lu Novu Testamentu in l 'ultimi centu anni.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.