DrittuState e lege

Lotta - quale hè sta? Quale hè a lotta, è chì hè u so statutu internaziunali?

C'era 'na vota' n Europa fu fatta à armati rivali converged in u campu apartu, è per esaminà e quistione cum'è a chi l'à u cumandante, li cui tirritoriu è impegnati in altre puliticu "Teu." Mentre chì parechji captains pigliatu cusì-chiamatu ruterov chì arrubba, e ammazzatu a ghjente senza alcunu reguli, è u cavaleri era supponi di nucenza. Dunque, e dumande sò state risuscitatu circa chi pò sulu lotta in un cunflittu armatu, comu chiddi pirsuni bisognu à esse chjamatu. So u termine "lotta" apparsu. A parolla vene à noi da u francese, hè ghjuntu à dì una persona chì hè direttamente intarvena in ogni cunflittu cù arme in i so mani.

Quale sò i combatants

Tali pirsuni hannu sempri prisenti, ma u so statutu legale spiciali acquistatu pocu pocu. Stu hè accadutu à u principiu di l 'ùrtimu sèculu, in u 1907, quandu si usavanu lu cusì-chiamatu Panorama Cunvenzione Hague. In sta cità Olandese, induve, secondu a tradizione, usi cù parechje tematiche di mpurtanza ntirnazziunali, un cungressu spiciali si tinia.

Cum'è un risultatu, un calmu dibattiti cassa e acrimonious, i participanti accordu trà di elli i criteri da cui l 'armata di l' esercitu di lotta pò esse chjamatu in un modu particulari. So combatants sottu a legge internaziunale - hè u pòpulu, cuimmurciuti a lu cunfrittu armatu, ma hè markedly differente da l 'autri gruppi chi aduprà i metudi viulenti.

U specifics e sferenze

Di sicuru, per stu tipu di lotta armata sò ufficiali. Ma comu sò cunnucieru opérations militari micca solu da armate rigulari, ma qualchì volta tutti i speci di milizie, è fù decisu chì u combatants sò iddi. Per stu vuluntarii spartuti course vole risponde à certi criterii. Prima di tuttu, si deve avè un capu chì hè incaricatu di a so azzione. Ci tocca à avè qualchi Obed distinguiri, o forma in lu quali hà da esse chjaru chì hè l 'armata è ùn civili. E sti pirsuni hannu a vèstinu un'arma entre. In più, ùn devi rispittà cun lege umanitarii in lu modu di funziunamentu militari, oltri militari rigulari.

Chi relies combatants

Incidentally, u numeru di tali "guerilla ricunnisciutu" pò entre è civili chì avia aduttatu braccia, per via di un 'invasioni trattu di l' esercitu nemicu, se e milizie rigulari ùn gestisce a difesa di stu tirritoriu e hannu lassatu lu so unità ci. Ma si deve scuntrà tutti i criterii di supra. Perciò, i citadini di i paesi chì diventa membru di u First prutucolu di u Ginevra di 1948, ùn avemu a purtari un signali crustula. Tuttavia, altri bisogni, cumpresi i portante apartu di l 'armi, di u latu oppostu sapè chì a sparà, arrestanu. Stu significa chi la lotta - na pirsuna ca iddu esponi vuluntaria à u risicu di esse feritu o tombu. In casu di catturaru da nemichi, ci hè a facultà di nne statutu. E trattari cu lu hannu, rispittivamenti.

Sè noi sò capisciu pilota militari, ch'elli interdetta à sparà se sbarca da Knights da un apparechju downed, è tandu si duvia esse dumandatu a arrinnìrisi.

puvirazzu privilegiu è unprivileged

Stu distinzioni trà parechji tippi di guerilla basatu supra l 'cchìstu: mentri Calafuria una de facto, de Jure certi gruppi di pirsuni pudete micca risponde à i criterii di a Cunvenzione Hague. Per esempiu, s'ellu li surdati, o shiite tombu i prigiuneri, finitura nantu à a lege umanitarii firutu, o altrimenti prufananu. In più, li spìi, mercenari, qualchissia chì ùn falà sottu à a categorie di supra sò combatants unprivileged. drittu ntirnazziunali ubligatoriu chì in lu casu di dubbiu, comu a quali si stenni lotta chì appartene à u pirsuna, si dimustrau nizziarmenti cuntenute in un prigiuneru di guerra, è tandu si dicisi u distinu di u tribunale di spiciali.

Cosa pò m'aspettu una lotta?

Si dipende di parechji fattori. Prutucolu Additional à l 'Ginevra di u 1977 dà u statutu di combatants lotta partiti, ancu s'è i puteri, o autorità ùn hè ufficialmenti ricunnisciuta da i nobili. Per più guerilla statu incaricatu, o almenu a so cummandu. Hè ellu dà u dirittu à tumbà è à sparà pè tumbà, ma ùn hannu lu dirittu di farisi iddu a prufananu i leghji di a guerra è di diritti umani.

Combatants chiamatu pocu micca solu i participanti di un cunflittu ntirnazziunali, ma macari li rapprisintanti di a manu belligerent è Ribellu, se noi sò capisciu i prublemi internu di una casa di campagna. Ma in stu casu, si deve rispittà cù i criterii legale. Comu pi l 'combatants unprivileged, sò prutetti da a cunvenzione Third è Panorama Geneva. Si avissi a m'aspettu fiera ghjustizia.

Quale sò non-combatants

Anzi a cridenza pupulari, si tratta micca solu civili e civili. Combatants e non-combatants - è, sopra tuttu, a diffarenza trà ghjenti chì sò in li forzi armati (micca tantu impurtante, rigulari, o vuluntarii spartuti), ma ùn la lotta stessa. Sti genti pò essa l 'esèrcitu, à esse ghjovanu, duttori, cleru, ma ùn piglià parte à ustilità. Iddi sò u dirittu di aduprà armi di self-di difisa. Pirciò, drittu umanitarii internaziunale pruibite facennu li obiettivi di l 'azzioni militari, francu in li casi quannu si' iddi sò principiu à raghjugna a lotta è perde u so statutu. S'elli sò detained, ch'elli ùn sò prigiuneri di a guerra. U so assassiniu hè un delittu contru à i dritti.

Per non-combatants sò dinù ghjente chì sò di guerilla Jure, ma ùn participà micca à li battagghi. States chì ùn sò ratificatu tuttu lu nicissariu à rispittà trattati lege umanitarii, comu lu Statutu Rome di u Court Criminal International sarà custrettu à, almenu, ùn a non-combatants turturati, micca à aviliscia a so dignità, micca piglià hostages and so on.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.