HomelinessGardening

Gypsophila: cultivatu è e so funzioni

Gypsophila paniculate hè una pianta chì deve bisognu di un ghjornu inghjustu. Stu tipu di pianta dumane 13-14 ore di sunsplerta per ghjornu per u fiorente, per quessa hè necessariu d'utilizazione di l'illuminazione per creà tali situazioni. Solu appressu dopu à u ghiesophila hà sviluppatu un minimu di 12 pareti di foglie, sta pianta fiori. Ma qualchì volta u fioru di ghjuvalla si trova in 3-5 maghju di i ghjorni lodi. Per ghjunghje altru rendimentu, sta pianta deve esse postu à a primavera.

A pianta ghjessicafalla hè dispunibule per aduprà à a terra, chì beni passa l'umidità, è ancu cuntene 1-2% di l'humus. Inoltre, u cultivoghju Ghjosu piace esse a presenza di cal nel a terra. Ancu di cultivà a pianta, hè necessariu di sparà a cal nantu u terrenu, è pigliate dinò chì u pianu PH varieghja da 6,3 à 6,7. Hè necessariu aghjunghje un fertilizzante minerale cù cuntenutu di potassiu, se fiurisci lore hè furnutu in terra aperta. Questa prucedura hè necessaria per esse realizatu regularmente in tuttu u periodu di fioritura.

Plantate a pianta in a terra aperta hè ricunnisciute in dui fila, observendu a distanza trà l'arbureti di e piante di nozone, micca menu di 70 centimitri, è trà e fila - micca menu di 130 centimitri. Quandu si svolge a ghiesophila in una fila, a distanza entre i fili adjacenti deve esse 170 cm, è a distanza trà i piatti in una fila hè di 50 cm. Dui anni dopu à siverza, ogni sicellu zitellu deve trasplantatu cusì chì un insetu di a pianta hà un metru quadru. Questu hè u scopu di a megliu qualità di u fiore. Dopu cavu a pianta, hè bisognu di crescenu i so razzii è solu à pona u boscu in un altru locu.

Sì a piantazioni di a ghiesophila si faciule in un terrenu chjusu, hè permessa di cultivà a pianta à 5 pezzi per un metru quadru. A cosa principal hè di preparà e lettu in dui fila, mantendu una distanza di 40-50 centimetri. A cultivazione di ghisophila si face à aduprà a stallazione di retama 30x30 à una distanza di 0.3-0.4 m di u pianu. À prupositu di a ghjesfuffa, avete averia dinò chì u sistema di e razziò di a pianta in un sustrato suffine è umidissimu, è u colpu ùn hè micca siputtu.

A cultivazioni di Gypsophila require un reginu cura assai. Dopu à u pianta, i pianti sò riavvi, pigliatu u tempu di l'annu. Prima di a fioritura, a pianta li precisa una gran quantitata di umidità. In u veranu, ghjudilisimu hè acquistau in 2-3 ghjorni cù u calculu di 4-5 litri di acqua per metru quadru, in u invernu reguiatu ogni 7-10 ghjorni cun un calculu d'acqua di 0.5-1 litru per metru quadru. I fiori di a pianta sò più tènninu, perchè ùn pò esse riabilitatu da quì à quandu i cumuli sò furmati. Ùn hè micca surferu per aghjunà i fertilizzanti minimi à a rega in una smallcentu cuncintrazione.

Duranti u crescente di ghjudiziati di ghjudisimu, u crescente riesce cumpunimentu cù u regnu di tempura, à dì 16-18 gradi. Quandu fiori, a temperatura ambientale deve esse 12-13 gradi. Per ghjunghje l'hypsophila fiorente in l'absenza di luminu naturali suffirenziu , hè necessariu di più illuminà a pianta artificiale prima di prima ou dopu à u sole. A apertura à u nivellu di a pianta hà da ghjunghje à 80-100 lux. Questu pò esse assicuratu da una bombeta luminosa 100-200 volte à 1,8 m nantu à a pianta. Per i boni staghjoni benestanti, un altru mètudu d'illuminazione hè ancu adattatu, chì spessu usa un cultivo d'u paese: 10 min. Luce, 20 min. Di a bughjura.

Dopu chì a gypsophila hà spusatu (in a pianta aperta), hè necessariu taglià i zucchetti in u vaghjimu. Se s'hè spusatu in a primavera, hè necessariu di cutulà i vignoli, perchè in u vaghjimu torna a ferita. Trimate u troncu in una tale manera chì 3-4 cm da a parte vegetativa reste in i radichi. Prima di sta poda, u territoriu ùn deve esse acquistatu. Hè necessariu chì u troncu hè seccu. Cù u crescenu di novi tippichi, a quantità di umidità è sustanzi minerali anu aghjustatu annantu à e razzi di a pianta. Se sti cundizzioni hè stata cumpleta, i novi rami sò sviluppati assai forti.

Dopu avè apertu e fiori fiuritu da u 70-80%, iperfili sò cunziddi madura. I cimi chjaranu prima, cusì cresciute prima, è dopu u restu di u ramu, quandu tutti i fiori fiuranu. Immediatamente dopu a cugliera, i fiori si deve esse situatu in acqua o in una solu cun un conservatore.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.