News è societàPulitica

Gibraltar - block scogliu breksita?

Breksa, vale à dì i pruduzzioni di Great Britain da l 'Unione Europea, pò esse cunsideratu un tentativu di tempu. Primu Ministru tusk Mae dichjaratu in u scrittu di u principiu di u prucedimentu, fici un pianu spirimintali di l 'azzioni. Ma ci hè un prublema mpruvisa riguardu à unu di i parti di u tarritoriu di u United Kingdom. Cognome lu - Gibraltar.

priziosu scogliu

Stu spaziu hè spessu stata u sughjettu di cuntrastu trà u Regnu è Spain, è micca solu in lu XVIII seculu, quandu ci era guerri di una putenza à un altru, ma dinù durante u regnu di u caudillo (l 'ùnica dittaturi) Franco, chì hè digià in u XXu seculu. Ufficiarmenti, stu pezzu di terra chiamata la roccia e eni cunzidiratu dapoi u 1830 una culunia oltremare British, unu di i pochi di cullezzione à u putere di la curuna doppu lu crollu di l'imperu. At primu sguardu si pare chì u cunflittu ùn hè micca per via di ciò chì. U territoriu - sei è una mità di chilomitri quatrati, a pupulazioni - circa 33 mila pirsuni .. GDP Per abitanti hè senza pretensione - menu cà $ 17 mila ci so muneta -. Gibraltar mina. I turisti ci si vede guasi tuttu, u web a cità pò arrivare attornu a pianu di un pocu uri. Marinara passari li navi e li passageri à tastà veghjanu da u s'avère Maso di un apparechju u striscia, jutting, fora ni lu mari. Ci hè dinù una basa militare, appartèniri a solu, ma in fatti riguardanti culligati. U valore di u tarritoriu oltremare dà la pusizzioni giogràfica chì permette à voi à cuntrullà tutti i stradi mediterranea-atlantica. Duranti la Secunna guerra munniali, lu scogliu è i cità ùn hà distrughja sia li tudischi, o Spagnoli. Franco alzate, iddu inghjenghi à una pulitica di neutrali.

Liti e quarrels

A dittatura di guvernu Spanish, è Franco l', è ghjunse à ellu à rimpiazzà u democratically-Royal (in u paese dopu à 1975, la munarchìa statu mantene), ùn hà rinunziari a rivindicazione di i pusizioni strategica impurtante Gibraltar. Perciò, i cundizioni di un rifiutu permessu di u culunia britannica ùn era, è ùn ci hè micca vulintà di u populu, troppu. In più, in lu 1967, "l 'accupazioni" tinia un referendum in u quali l' abitanti di u tarritoriu di u United Kingdom palesa u so fidilità è per esse un membru di a Spagna, u votu solu 44 pirsuni. Di sicuru, u mutivu principali di sta patriottisimu hè divintatu un fattore ecunomica, ma puru l 'università di li libbirtà civili e in lu United Kingdom cunfrontu favorably cù i cundizioni di rigimi caudillo. In risposta, seguita da u Bloccu Navali a lu 1969, quali lu mari, liberta e apparecchiu. Spagnoli hannu canciatu à marchjà à u "occupatu Gibraltar." In generale, tutte e chistu è assai simili à certi evenimenti ricenti, spiciarmenti in termini di spettaculu. In l 'elizzioni dû Parlamentu European in 2004 Gibraltarians vutatu comu l' oggettu di cache. Mentri lu EU hè indestructible, si primureghja avutu u naziunalità di u elpale. Ma poi vinni Breksa.

un bon tempu

Sferenze trà u British-isulani è l 'abitanti di u scogliu European fubbi in 2016, quandu l' abitanti di l 'Colonie votu in favore di u mantinimentu unità European. Aghjà vicinu unanimity tradiziunali (96%) hè a causa, apparentemente, uni pochi di ghjente, oltri benefici chjaru arisen fora di l 'Gibraltarians appiattu di cateri ecunomica. Per quessa, a vuluntà di u ministru di esteri di Spagna, Alfonso Dastis cumpresi i quistioni di statutu di Gibraltar in termini di li niguzziati siant su breksitu parìa assai pianificazione in termini di l'interessi di Madrid. Moment per un capretti onestu rocce successu comu mai.

trumps spagnolu

Vantaghji di Madrid accuminciò a sustèniri cunfusione. Didàttica, in issa situazione, Spagna, ùn hè micca solu: u so unseen sò tutti i paesi Unione Europea, è solu hè furzatu di qualità anziane Bisognu a so irritable "separatismu" inseme supranational. Dopu, ogni statu membru EU hà u dirittu di veto e decisioni di u Parlamentu in cumunu, è ùn hè cunnisciutu cumu luntanu Madrid preparatu à andà in u so matematiche quandu si tocca i dicisioni-creazione, pesciu di (ghjurnale El Pais) London. Infine, u evrodiplomaty Spanish pudè cunvince Brussels a aduttari lu Mudìfica a strategia niguzià cumuna versu breksitu cusì chì "u prublemu Gibraltar" ùn pò esse solving senza piglià in contu i punti di Madrid. È si sà cumu. Oltri a chistu, Dastis nsisti nant'à l 'impurtanza cruciali di la vuci Spanish, è prubbabbirmenti vi ghjunghje u so.

argumintazzioni Britain

In Londra, cintratu circa la situazioni attornu a suprana (in tutti i salutà) in l 'abbazia di mare, è per sta ci hè mutivu di scantati, ma comu longu com'è l' ufficiu di guvernu più altu è i membri di parlamentu hè limitatu à dichiarazzioni virbali. Affirmazioni Cyrus Starmer (Labour Party) circa lu unacceptability di l 'usu di Gibraltar comu un menzu mentri li trattativi su breksitu parìa bramosu, ma micca assai convincingly. It indiatu gran animu Foreign Ministru Johnson comparing fermezza British à difenda i tirritoriu di u listessu proprietà fisiche di scogliu chì face u scogliu diventa u sughjettu di u cunflittu. In più, ci hè dinù un argumentu storica ancora quasi tri sèculi d 'Inghilterra patrone di Gibraltar. E su referendum in 1967, hè dinù ricurdatu.

affirmazioni da Primu Ministru

Tereza Mey, li trattativi cù testi culunia Fabian Picardo (u so postu - Minister Chief di Gibraltar), 2 d'aprile, scunnisciuti un manifestu a ch'elli spressu accordu funnamintali cù i cundizioni proposé par Spain. L'abitanti di u tarritoriu digià palesa in libertà è democratically sustegnu di quelle di u Regnu, è ùn vulianu esse cuvirnaru da un altru paese. U fattu chì i citatini sò guasi breksita vutatu contru à u Primu Ministru ùn scurdà. E chistu è mpurtanti. Sì in lu 1967 Gibraltarians sceltu frà Franco e lu Queen di l 'Inghilterra, ma avà si pò esse uffertu un altru bœuf: trà l' Unione Europea, è solu. È micca u fattu ch'elli si prifiriscinu lu secunnu di la prima cum'è scarsu cum'è l 'ultima volta. May, intantu, hè cunvinta in u futuru a riescita di a ricerca di suluzzioni giuntu breksitu, Picard accordu. Ma s'ellu cosa andat mali, po ci hè un altru sottu ...

"Mahaney sabre"

Britain hà una ricca sperienza di presa culoni à a so putenza, macari pi menzu di la forza militari. U primu ramenta di stu mètudu di risolviri u prublema erani i paroli di Lord Michael Paolucci, anzianu capu di u Partitu cunzirvaturi. April 2 puliticanti spressu canusciri l 'animu Terezy Mey, capaci ca si cridi azzione arripitì l'Guglielmi stati mandati à u 1982, li navi di guerra cù Argentina più di u Falkland Islands. A situazione hè simile, dunque, i riazzioni forse listessi. Perchè ùn mostra chì la forza Spanish braccia British?

U riprisentante di u Dimucràtici Liberale in Parlamentu Tim Farron arquantu maliciously identificatu sti lamenti warlike comu "quelle di una spada." Ognunu sà chì ogni los pò prucessu bè, bè è in u militare.

Quale sò scurdatu?

Sfurtunatamente, u accunciamentu è pussibili opérations militari, pulitica, demarches puliticu comu succedi spissu, ùn sò vuluntà di stà à sente à a ghjente lamay lu tirritoriu liticonu. Iè, u referendum hè in lu 1967, ma dipoi tandu assai hà cambiatu. È i cundizioni matiriali è in trattendu di li libbirtà civili, la diffirenza tra la Spagna e lu United Kingdom largamente abbattuti, tantu stu argumentu pò esse un pocu a presentazione. Gibraltarians oghje hè mègliu à campà in l 'Unione Europea, sò avvezzi à un ambiente finanziariu libbirali, è hè pussibili chì ùn brama brucia a divintari l' uggettu di prutezzione di particulare, in particulare i militari. Forse si deve dumandà dinò? Ci saria assai dimucràticu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.