Arte e spettacoli, Musica
Clasicismu in musica
In u 17-19 sèculi in a cultura di i stati europei in u locu di l'stili baroccuni pretensiosu è cuntraddizzioni vene un classicismu rationalisticu strettu. I so principii principali sò intesu destinà à creà opini ideali, chjosi, cumprendi ludicamenti è armonii d'arti. L'Clasicismu in a musica hà purtatu a nova tendenza in quantu à u cuntenutu è a forma di l'opere. Duranti stu pirìudu in u travagliu di i cumpusitori di perfezione cum'è generi comu sonata, sinfoniu è opéra.
A verita rivoluzione in l'arte musicale era a riforma di K. Gluck, pruclamendu trè requisite bàsiche pè i travagli: a verità, a natura è a simplicità. À u sforzu di pudè trasmette più facilmente à u visoru u significatu di l'opere dramaticali, sguassà da i puntee tutti i "effetti" extra: decorazioni, tremolo, trills. À u listessu tempu, l'enfasi principale hè nantu à revelà l'impresa poetica di u travagliu, cumprende l'esperimenti internu di u caratteru principale. L'Clasicismu in a musica hè più illustratu in a so opera di K. Gluck Orfeo è Eurydice. Stu travagliu, scrittu in cunfurmità cù l'idee novi, hà marcatu l'iniziu di a riforma deskata prima.
L'Clasicismu in musica alcuna a so apughjola in a seconda mità di u XVIII sèculu. Duranti stu pirìudu, i cumpusitori Jozef Haydn, Ludwig Van Beethoven è Wolfgang Amadeus Mozart creanu a so propria grande maestra maestru in Viena.
U più sviluppu di l'opiri simfonii sò sonatu in u travagliu di WA Mozart. Questu famosu è amatu in a so amica in Viena, basendu annantu à i scontri di Haydn, hà scrittu un numeru d'opere chì sò assai valore per a cultura muderna: "Flauta Magica", "Don Juan", "U Casu di Figaro" è altri.
Similar articles
Trending Now